marți, 13 iulie 2010

Hoata.Cap 14.


Cap 14.Delirari.




Bella pov.


-stii,nu-i asa?am intrebat dupa ce mi-au facut toate analizele.
-ce sa stiu?a raspuns inchizand cartea din care imi citea si m-a privit.
-ca sunt...nu stiam cum sa-i spun fara imi era rusine,-o drogata.
-da,stiu.
-te-am dezamagit pentru a mia oara,nu-i asa?
-singurul lucru de care trebuie sa te ingrijorezi este sa te recuperezi,sa fi dispusa sa renunti complet,sa incepi o viata noua,fara nici o substantainterzisa.
-asta nu-mi raspunde la intrebare,spune-mi ce gandesti.

S-a ridicat,a lasat cartea pe scaun,si s-a asezat pe pat langa mine,in dreptul taliei mele,mi-a luat mana intre ale lui si m-a privit cu tandrete.

-nu pot sa te judec fara sa-ti cunosc motivele,presupun ca era o scapare pentru tine...la cat de putin mi-ai povestit despre viata ta...toti cautam metode pentru a evada din realitate,sigur ca sunt unele lucruri mai daunatoare decat altele.
-niciodata n-o sa-mi spui nimic?presupun ca deja ai decoperit ca am furat bani.
-Bella,doctorul ti-a recomandat sa stai linistita,nu este momentul sa vorbim despre asta.
-crezi ca sunt rea?nu-i asa?
-sigur ca nu,cred ca ai fost victima circumstantelor si sper ca acum o sa ai incredere in mine si sa-mi povestesti totul despre viata ta.
-nu este nimic agreabil.
-presupun ca nu...mi-a dat un sarut pe mana...nu o sa te abandonez niciodata.Poate ca nu ma intelegi pentru ca nici eu nu ma inteleg ,dar ai devenit o persoana foarte speciala pentru mine.Timp de multi ani nu am mai simtit ceva atat de profund,pana in momentul in care te-am vazut,am simtit ca acel gol a disparut pentru totdeauna.
-esti masochist?eu nu am fost niciodata femeia ideala.
-poate ca sunt masochist,a afisat un zambet ciudat...foarte simplu,esti femeia pe care mi-o doresc alaturi .

Mi-a dat mai multe saruturi pe mana si pe frunte,ca apoi sa-i simt buzele peste ale mele.

-singurul lucru la care trebuie sa te gandesti este recuperarea,de acord?restul nu conteaza,m-a sarutat dulce pe nas...te iubesc...a spus,privindu-ma in ochi.
-in ciuda a toate?
-in ciuda si mai presus de orice.
-nu te merit.
-sa nu mai spui asta.

In acea dimineata a venit o doctora sa vorbeasca cu mine,nu imi placeau intrebarile ei,ce o interesa pe ea viata mea?si ceea ce intradevar nu mi-a placut a fost faptul ca Edward a trebuit sa stea afara cat timp am vorbit cu ea.

De cand ma trezisem simteam imensa nevoie ca Edward sa-mi fie alaturi ,ca si cand viata mea depindea doar de prezenta lui,ma ingrozea faptul ca este departe,senzatia era asemanatoare ca atunci cand imi inhalam doza de cocaina.Atunci mi-am dat seama ca trecuse mult timp de cand nu mai consumasem,de aceea Edward exercita un efect foarte asemanator.Sigur ca asta nu am putut sa-i spun doctorei,pentru ca nu m-a crezut cand i-am spus ca erau doi paianjeni mari in coltul camerei mele.Nici un doctor sau infirmiera nu m-au crezut cand le spuneam asemenea lucruri,cu siguranta gandeau ca sunt nebuna,dar nu este asa,Edward era singurul care ma credea.

Edward ramanea sa doarma cu mine in fiecare seara,bine,pe scaun.Cateodata ma trezeam si-l priveam cum doarme,radia atata pace,ca nu-mi venea sa mai adorm.Dar intr-o noapte,cand am deschis ochii,am vazut ca nu era el cel care statea alturi de mine si am vrut sa tip,dar s-a apropiat repede si mi-a pus mana peste gura impiedicandu-ma.

-n-o sa fi atat de tampita sa tipi,nu-i asa?asta daca vrei sa mai traiesti,sau poate vrei sa spun...daca vrei ca ...protectorul tau,sa mai traiasca.Daca iau mana,promiti ca nu tipi?am dat din cap si am incercat sa-i indepartez mana...mai sa fie,vad ca iarba rea nu moare niciodata,erai aproape moarta si uita-te la tine,traiesti,sigur,transformata intr-o epava.
-ce cauti aici?am intrebat panicata.
-am venit sa te vizitez,desi nu crezi,mi-a fost dor de tine,s-a asezat pe marginea patului.
-nu trebuia sa fi in Mexic?
-m-am decis sa nu mai merg acolo,dintr-o data nu am mai avut incredere in Peter,asa ca am aruncat masina intr-o prapastie,sigur o sa ma dea drept mort si asa o sa am timp sa falsific niste documente cu un alt nume.O sa plec liber in alta tara.
-cum ai stiut ca sunt aici?
-coincidenta,asa cum ti-am spus,am crezut ca esti moarta,nu stiam ca o sa te caute cineva,nu voiam nici sa gaseasca cineva o relatie intre mine si cadavrul tau .
-si?
-Intr-o zi mi s-a parut ca-l vad pe iubitul tau sef pe strada,mi-i s-a parut ciudat sa-l vad aici,asa ca l-am urmarit.Mi-i s-a parut ciudat ca intra intr-un spital si ca nu iasa toata ziua,pana in ziua urmatoare cand a plecat spre hotel si s-a reintors aici,atunci am aflat ca are grija de iubita lui care avusese un teribil accident.Ai reusit ,tarfulito,saracul are o fata de-i plangi de mila,imi vine sa fac ceva ca durerea de pe fata lui sa dispara.

Panicata am deschis ochii mari cand am auzit ce mi-a spus,imi dau seama ce ii trecea prin cap si el si-a dat seama de expresia mea pentru ca s-a apropiat si m-a apasat pe buze unde aveam rana.

-vai de tine si de idiotul ala daca mentionati ceva de mine,fie despre copilul pe care il purtai in pantece sau despre ce s-a intamplat in New York cu Eleazar,pentru ca o sa va omor,prima data pe iubitul tau,in fata ta si apoi pe tine,ai inteles?

Am dat din cap in timp ce lacrimile incepusera sa-mi curga pe obraji din cauza durerii.

-ce sentimentala ai devenit,asa nu-mi mai esti pe plac,in sfarit mi-a dat drumul si a plecat spre usa,o sa va urmaresc,daca faci un pas gresit nu mai vedeti lumina zilei,nici unul dintre voi.

Ingrozita,mi-am dus mainile la fata si mi-am sters lacrimile.Nu puteam sa cred ca James ma gasise,ma preocupa reintoarcerea lui,credeam ca nu se poate,pentru ca trebuia sa fuga si nu voia ca politia sa-l prinda,era prea riscant sa se apropie de mine.


Edward pov.

Am stat cam cinci minute la cafenea si cand m-am intors,Bella era complet isterica,plangea si isi tinea mainile pe fata.Am lasat cafeaua pe masa si m-am asezat pe pat pentru a incerca sa o linistesc.Cand si-a dat seama ca sunt eu ,m-a imbratisat cu putere si am vazut ca rana de la buza ei sangera.

Bombanea lucruri inteligibile,deabea intelegeam cateva cuvinte fara sens.Nu stiam ce este mai dureros,sa o vad statica, fara semne de viata atatea zile sau sa o vad acum ,avand halucinatii,pe care le avea uneori din cauza lipsei de cocaina.

-esti bine,esti bine,nu ti-a facut rau...era singura fraza coerenta pe care am inteles-o.
-Bella,o sa o chem pe infirmiera ca sa-ti verifice buza.
-nu,nu ma lasa,te rog,o sa se intoarca,o sa se intoarca.
-n-am sa plec nicaieri,o sa chem infirmiera si o sa raman aici cu tine in tot acest timp,am apasat butonul si dupa cateva secunde a venit,ii sangereaza buza,i-am spus in timp ce ma luptam cu Bella pentru a o lasa sa o examineze.
-sa vedem draguta,hai sa vedem ce ti s-a intamplat,linisteste-tei-a spus infirmiera cand in sfarit am reusit sa ma eliberez din bratele ei.
-nu pleca,nu pleca.
-n-am sa plec o sa stau aici,las-o pe infirmiera sa te trateze,linisteste-te ,te rog,am spus asezandu-ma in fata ei ca sa ma vada.
-da,o sa ma linistesc a soptit cu vocea intrerupta.

Infirmiera i-a curatat rana de sange,si i-a pus o substanta maronie,mi-a spus ca asa se face pentru a nu se infecta.

-o sa-i aduc un calmant pentru a se linisti,este foarte tulburata,mi-a spus ridicandu-se in picioare si intorcandu-se spre mine.
-de ce a sangerat? am intrebat preocupat.
-s-a muscat.
-cand am iesit din camera Bella dormea.
-cred ca are obiceiul sa-si muste buza si poate ca a avut un cosmar de a facut-o sa se muste atat de rau,cred ca atunci s-a trezit.
-multumesc.

M-am apropiat de Bella,era mult mai linistita,desi avea ochii inlacrimati.Am imbratisat-o din nou si i-am mangaiat spatele.

-a trecut inimioara,a fost doar un cosmar,calmeaza-te,te rog.
-nu Edward,nu a fost un cosmar,a fost aici,eu l-am vazut,a fost aici.
-cine Bella,de cine te temi atat?am intrebat tulburat.
-nu pot sa-ti spun,trebuie sa te protejez.
-cine,Bella? trebuie sa ai incredere in mine si sa-mi spui,am spus ,luand-o de umeri si separand-o putin de mine.
-nu pot,nu pot,nu pot...nu vreau sa ti se intample ceva.
-nu o sa mi se intample nimic Bella,stabilisem sa avem incredere unul in altul,sa nu-mi ascunzi lucruri.
-e spre binele tau,iti jur ca este spre binele tau,ai incredere in mine,da?a spus,punandu-si mainile pe obrajii mei.

I-am zambit si am sarutat-o pe frunte.Infirmiera a intrat si i-a injectat un calmant,aproape imediat a adormit.Eu m-am ridicat,trebuia sa-mi aduc aminte de cuvintele doctorei Weber si ale lui Emmett,nu trebuia sa o cred cand era in soc,dar parea atat de convinsa ca a vazut pe cineva,si nu-mi venea sa cred ca era doar imaginatia ei,desi asta se intamplase cu siguranta,de aceea spusese atat de multe fraze incoerente.

M-a surprins seninatatea cu care a primit vestea ca nu mai poate avea copii,nu a facut nici o scena dramatica,nu a plans,era ca si cand ii spuneam cum este vremea,ii era tot una sau cel putin asta am inteles eu,contrar asteptarilor mele.

Bella pov.

Am ajuns la o enorma casa,care nici in visele mele nu credeam ca exista asa ceva.Edward a coborat din taxi si mi-a deschis usa.Mi-a intins mana ca sa ma sprijin de el.A luat bagajul si am intrat inauntru in liniste.In living ne-am intalnit cu o frumoasa fata ,aproape de varsta mea,m-a analizat din cap pana-n picioare ,apoi s-a indreptat spre Edward si l-a imbratisat puternic.

-Alice,vreau sa ti-o prezint pe Bella,Bella ea este Alice,sora mea.
-buna,am spus privind-o.
-buna,bine ai venit.
-merg sa o duc in camera ei,ne insotesti?
-nu ,sunt ocupata,ne vedem mai tarziu.

Edward i-a zambit si i-a dezordonat parul,ea i-a raspuns la zambet si apoi nu stiu unde a intrat,am pierdut-o din vedere.Edward m-a dus la niste scari si m-a ajutat sa urc incet,am mers pe un hol mic si a deschis a doua usa de pe partea stanga.

-asta o sa fie camera ta,Bella,bine ai venit in casa Cullen,a spus in timp ce inaintam.

Era enorma si cu o mare terasa,am ramas perplexa privind-o,era aproape de aceeasi dimensiune ca rulota dar mult mai spatioasa.Eu m-am asezat pe pat,in timp ce Edward mi-a aratat baia .

-iti place?a intrebat asezandu-se alaturi de mine.
-da,foarte mult...parca este din filme,care este camera ta?
-ultima de pe hol,cea de langa aceasta.
-ma bucur sa stiu ca esti atat de aproape,am spus si l-am imbratisat.

Dupa cateva minute s-a indepartat si mi-a oferit un zambet captivant,mi-a dat un sarut pe frunte si am vrut sa-l sarut pe buze dar s-a tras si am reusit sa-l sarut doar in coltul gurii.

-rana este vindecata,de ce nu vrei sa ma saruti?
-aminteste-ti ca doctorul ti-a spus sa iei totul cu calm,mi-a mangaiat obrazul,nu vreau sa te ranesc.
-da stiu,nu mai sunt o femeie completa de aceea nu-ti mai plac si nu vrei sa i nici un fel de contact cu mine.
-Bella,sa nu mai spui niciodata asta,faptul ca nu mai ai uter,nu te face o femeie incompleta,multe femei trec prin asta si-si continua viata,asa ca nu spune ca de aceea nu vreau altceva de la tine,cu siguranta te plac in continuare.
-atunci demonstreaza-mi,iti cer doar un sarut,nu sa te culci cu mine,stiu ca nu putem face asta momentan.
-mereu esti asa incapatanata,a soptit mangaindu-mi parul,ce ma fac cu tine?
-saruta-ma,am insistat.

A zambit din nou,si-a pus mainile pe obrajii mei si mi-a dat un sarut pe buze,fara nici o intentie de a-l aprofunda.

-fericita?
-nu prea.
-avem destul timp,micuto,nu vreau sa grabesc lucrurile,intinde-te,cred ca te-a epuizat drumul.
-sunt satula de stat intinsa.
-acum este mare nevoie sa stai in pat,hai.
-dar,vii langa mine?
-da, si eu sunt obosit.

Mi-am dat jos papucii de casa si m-am intins,Edward si-a dat si el jos pantofii si s-a asezat langa mine.M-am ghemuit la pieptul lui si i-am imbratisat talia,isi plimba mana pe parul meu si eu am inchis ochii,un moment mai tarziu am simtit ca nu ma mai mangaie si m-am indepartat putin ,mi-am dat seama ca adormise,asa ca mi-am sprijinit capul in palma si l-am privit,era atat de frumos,adevarul este ca arata ca un inger,caruia nu-i pasa de trecutul meu intunecat,in continuare ignora multe lucruri din trecutul meu,singurul lucru pe care il stia era despre cocaina si totusi continua sa stea cu mine,avea grija de mine si acum locuiam in casa lui.

Speram doar ca James sa nu afle sau cel putin sa nu fi avut cum sa ne urmareasca.Atunci am inteles ca daca voiam sa aspir la putina fericire alaturi de un inger,ceea ce trebuia sa fac era sa scap de James si de data asta ,sa ma asigur ca este pentru totdeauna,asa ca a trebuit sa fac un plan ca sa scap de el inainte ca el sa termine cu noi,trebuia sa i-o iau inainte.

luni, 12 iulie 2010

Copacii mor in picioare.Cap 17.




Cap 17.La multi ani !




-buna seara d-le Masen,deci?v-ati hotarat?,intreba receptionera,cand acestea intrara in hotel.
-da ! sopti Edward privind-o pe Bella,asteptand un raspuns din partea ei.Bella aproba cu capul si ii facu cu ochiul receptionerei.
-asta inseamna ca acceptati oferta noastra?,colega mea trebuie sa apara din clipa-n clipa,ma bucur ca ati ajuns inainte ca eu sa ies din tura.
-da,chiar in seara asta vrem sa ne mutam,nu-i asa pisicuto? spuse Edward zambindu-i Bellei.
-ok,va asigur ca nu veti regreta,d-le Masen,cate nopti vreti sa platiti?,intreba zambind scotand din sertar un dosar gros.
-doua ...cred ca este suficient,multumim.
-deci,atunci or sa fie patru,semnati aici si va multumim.
-cu multa placere,sopti Edward si incepu sa rasfoiasca foile pentru a le semna.

Totul era absolut perfect.

-Bella ! Bella,tu esti?

Bella s-a intors si s-a mirat de reactia Jessicai,niciodata nu fusese prea prietenoasa.

-buna Jessica,spuse ea zambind fortat,chiar nu se bucura sa o revada.
-buna,spuse Jessica imbratisand-o,mi-era dor de colega mea de banca...arati atat de bine,bella.
-da...si mie,nu avea chef de vorbaria Jessicai la ora asta,ea astepta sa-si imbratiseze iubitul.
-apropo,o sa ma casatoresc...cu Eric,il stii...colegul nostru,ne iubim atat de mult.
-ma bucur pentru tine.
-nu ma prezinti iubito?spuse Edward apropiindu-se si zambind strengareste.
-buna,eu sunt Jessica,ramase uimita in fata frumusetii lui.
-el este Edward Masen,iubitul meu,Edward intinse mana foarte mandru cand vazu privirea Jessicai invaluindu-l.
-iubitul tau este atat de ...dragut ,Bella,unde l-ai gasit?ii sopti la ureche.
-hmm...
-eu am gasit-o pe ea,Bella nu poate sa treaca neobservata,spuse el sarutandu-i fruntea.
-wow,si te soarbe din priviri,ii sopti din nou Jessica.
-da ,ne iubim foarte mult ,Bella voia sa scape intr-un fel de ea,deja o obosea.Jessica era cunoscuta ca fiind fata care vorbeste mult si prost.-trebuie sa plecam,imi pare rau.
-a,sunteti cazati aici?vreti sa luati cina cu noi maine?ce program aveti?Eric ar fi incantat sa te vada.Intrebarile Jessicai curgeau una dupa alta si pe Bella incepuse sa o streseza.
-Jessica,ne grabim...ne vedem maine,ok?
-ok,eu lucrez aici,sunt in tura de noapte,ce spuneti de...
-ma bucur ca te-am revazut Jessica,pe maine.Bella ii intoarse spatele pur si simplu.

Edward plecase inainte sa mute bagajele si Bella se grabi sa-l ajunga ,il voia doar pe Edward,asta era scopul acestei seri.

Ajunsera in apartamentul spatios de la mansarda.

-intradevar frumos,spuse Edward,privind imprejur,barul din granit era foarte modern si primutor,gazduia o cafetiera si o tava cu diferite pahare.Un aranjament floral pe o masa rotunda din sticla groasa improspata aerul.Fereastra oblica prin care se vedea cerul intunecat si cativa nori prin care patrundeau rezele lunii,o faceau pe Bella sa zambeasca.
-este atat de frumos Edward,imi place foarte mult.

Bella s-a dus la minifrigiderul din hol si deschise usa.-Excelent,asa cum am comandat,un tort cu ciocolata si martipan,alaturi,o sampanie aromata.Inchise repede usa frigiderului,nu voia ca Edward sa observe prea devreme surpriza pe care Bella i-o pregatise,inca nu-i urase "La multi ani".

-sunt prima la dus,Edward,spuse Bella sarutandu-l si intrand repede in baie,emotiile o coplesau,nu stia de unde sa inceapa,cu ce sa inceapa.Totul parea a fi atat de usor acum doua saptamani,cand erau amandoi pe punctul de a-si transforma visul in realitate.Isi facuse o intreaga scena in minte,se pare ca nu era chiar asa.Iesi din baie in halatul alb pufos,nu de frig,din nou...emotii.
-se pare ca in sfarsit mi-a venit randul,am asteptat cam mult pisicuto,sopti Edward imbratisand-o,-hmm,mirosi atat de bine,imi vine sa te mananc ,dar mai astept putin.Bella zambi si incerca sa se relaxeze,isi aduse aminte de cina romantica ,care trebuia sa apara,o alta surpriza pregatita pentru Edward.

Dupa cateva secunde,dupa ce Edward a intrat in baie,auzi batand usor la usa,era o femeie destul de invarsta care ii zambi frumos.

-cina dumneavoastra ,domnisoara.
-intrati,iubitul meu este inca in baie,trebuie sa o aranjez repede.

Femeia o ajuta sa aranjeze cina pe masa rotunda de sticla si multumi,pentru bacsisul generos.Cand fasaitul apei de la dus a incetat ,emotiile Bellei revenira,mai puternice ca niciodata.

-hmm,miroase atat de bine,ce este?intreba Edward nevazand inca mancarea pe masa.
-o...surpriza,La Multi Ani ! Edward,spuse fara sa zambeasca.El ramase nemiscat,il luase prin surprindere.
-multumesc pisicuto,sunt foarte placut surprins.

Cina a fost foarte linistita,deabea daca au vorbit,in schimb au zambit unul altuia cu dragoste.Edward i-a sarutat varful degetelor de cateva ori,masa nu-i permitea sa se apropie prea mult,erau unul in fata celuilalt.Ea si-l dorea mai mult ca niciodata.

Lumina difuza din camera principala era intretinuta de razele lunii care strabateau sticla prin fereastra oblica,lui ii accentua culoarea de verde a ochilor,si ea simtea ca se topeste incet dar sigur,pometii lui straluceau iar buzele ii erau usor umbrite,marind curiozitatea Bellei de parca ascundea cele mai mari secrete.



Edward pov.

Era mai frumoasa ca niciodata,pielea ei stralucea si cateva suvite de par,inca umede,se ondulau si cadeau pe umerii acoperiti de halatul alb pufos,deja mi-o doream.Mesteca incet si nu vorbea deloc,parea ca are emotii dar nu mai mari decat mine.Ii pregatisem o surpriza,o cutie de bomboane de ciocolata,ca acum sapte ani,se pare ca dulceata ciocolatii ne-a apropiat atunci.

I-am zambit si am gustat din tortul de martipan si ciocolata,am reusit sa mancam amandoi o felie intreaga,prea dulce pentru nevoia mea de zahar.Am suflat in lumanari si mi-am pus o dorinta,speram sa se implineasca in noaptea asta.Sampania era destul de rece si parfumata,dar nu am apucat decat sa gust,Bella,m-a impins pe pat...lenjeria rosie de saten era rece in comparatie cu corpurile noastre fierbinti.

Mi-am adus aminte din nou de vorbele Angelei,nu trebuia sa ma grabesc,i-am indepartat halatul usor,descoperindu-i umerii,ma inselasem,purta bichini si un maieu alb din saten subtire cu bretele inguste.Era deasupra mea si mainile ei se plimbau prin parul meu,avea genunchii in lateralul soldurilor mele si se misca usor in timp ce ma saruta pe gat.Dar nu am facut si nu am spus nimic,ma sufoca dorinta de a ma aseza eu deasupra ei dar trebuia sa urmez instructiunile,nu puteam s-o dau in bara chiar acum.

I-am mangaiat pielea fina de pe abdomen,razele lunii ii luminau fata si vedeam ca zambeste,era minunata,ma fascina.I-am atins sanii si ea s-a arcuit.Mainile mi-au al;unecat in jos,pe solduri si pe coapse,si printr-o miscare rapida,si-a scos maieul si s-a aplecat peste minemde parca i-ar fi fost rusine.As fi vrut s-o privesc dar i-am respectat dorinta.A inceput sa ma sarrute pasional si eu gafaiam,ma simtea pedepsit,nu obisnuiam sa stau primesc placere.Aveam propriile mele dorinte si idei,dar acum,era ceva foarte special.Imi placea sa fiu pedepsit intr-un asemenea fel,voiam ca Bella sa se simta bine.

Sarutul a devenit din ce in ce mai intens,Bella ma musca usor si imi placea,o mangaiam pe spate si mainile imi coborau pe fund,doar cate putin pentru a nu fi nevoit sa o ridic si sa o arunc pe pat...asa as fi avut eu controlul asupra ei si nu-mi permiteam asta.A intrerupt sarutul si m-a tras spre ea,eram amndoi ridicati,ea stand pe picioarele mele ,simtindu-i sfarcurile intarite pe pieptul meu.Am sarutat-o pe gat si pe umeri in timp ce ea isi trecea degetele prin parul meu,pe ceafa ,ma treceau fiori de placere Imi simteam halatul bleumarin lipit de piele ,era cald dar nu aveam nimic pe dedesupt,Bella nu incercase nimic in sensul asta.In momentul in care mi-am lasat halatul sa-mi cada pe umeri,scotandu-mi mainile prin manecile largi,Bella mi-a zambit si m-a privit.Asta insemna ca-i place ceea ce vede si nu-mi mai era frica.Simteam furnicaturi si inima imi batea cu putere,si-a desfacut bichinii,erau prinsi in funtite pe solduri si i-a lasat sa cada .Corpul ei nu mai era acelasi.Trasaturile ei erau mai pronuntate,nu mai era copila de 17 ani si in plus era mai sigura pe ea.

A inceput sa se miste pe erectia mea si eu o doream cum nu-mi mai dorisem vreodata o femeie.S-a lasat pe o parte si m-a tras deasupra ei,zambea,mi-a dat de inteles ca nu-i era teama si ca are incredere in mine.

Din acel moment am simtit fiecare picatura de sange trecandu-mi prin vene...am simtit-o in fiecare centimetru din corpul meu...placerea m-a inundat complet,eram dependent de ea.Nu regretasem, cei ssase ani de tristete,daca asta era recompensa,induram fericit inca sase ani daca stiam ca mai traiesc inca o data asta,clipele petrecute cu Bella.

Ne-am completat ca doua piese de puzzle,in acel moment nu mi-a fost teama de nimic,nu aveam cum sa-i fac rau unui inger,precum Bella,am fost atat de prost gandindu-ma ca as putea sa o ranesc.

Angela,avusese dreptate...o iubeam,DAR...ea merita mult mai mult.

duminică, 11 iulie 2010

Hoata.Cap 13.


Cap 13.Treaza.



Bella pov.

Eram inecata in umbra,nu puteam sa vad nimic,nici nu simteam nimic,nici nu auzeam,totul era complet negru.Am ajuns sa cred ca sunt moarta si ca in orice moment o sa vad luminita de la capatul tunelului,intelesesem ca asta se intampla in momentul mortii,dar nu venea.Voiam sa ma ridic dar nu puteam,sau cel putin nu stiam daca pot,unicul lucru multumitor era ca nu mai simteam nici o durere.

Deodata fara sa stiu cum si de unde,am simtit ceva ciudat,desi in realitate nu era o senzatie noua,era calda atingere a pielii lui si a buzelor lui pe o anumita parte a corpului meu,mana mea poate,am avut impresia ca plange,dar nu eram sigura de asta.A durat doar o clipa si din nou m-am intors in "nimic".Edward,am strigat,dar nu mi-am auzit vocea.

Atunci s-a intamplat din nou,dar de data asta nu doar l-am simtit,dar i-am auzit si vocea intrerupta,da,era Edward,trebuia sa fie el,sau cel putin asta credeam eu,desi nu intelegeam ce spunea.Era o soapta care se confunda cu un zgomot ciudat,o picurare,poate.Dar dintr-o data a pronuntat doua frumoase cuvinte,pe care le-am inteles perfect,o declaratie pe care nimeni,niciodata nu mi-o facuse:


TE IUBESC.


Si din nou m-am intors in liniste.Nu stiam daca era real sau era probabil imaginatia mea,asta daca cel putin functiona,sau poate ca era o dorinta profunda a inimii mele care intr-un fel se manifesta.

Fenomenul s-a repetat de cateva ori cu mai multa intensitate.Auzeam vocea lui,simteam pielea lui atingand-o pe a mea si de cateva ori am simtit chiar si rafinata lui aroma.La inceput era doar placut,dar dupa aceea,totul era altfel,am inceput sa disting alte sunete,alte voci,cateva mirosuri si multe dureri,care nu imi erau deloc pe plac.Preferam sa raman in abism,fara sa observ nimic,desi eram in stare sa suport totul doar sa traiesc cu speranta ca el este langa mine,oriunde ma aflam.Voiam doar sa-l vad,era singurul lucru pe care mi-l doream,voiam sa deschid ochii,dar continuam sa nu pot si nu aveam idee daca vreodata reuseam sau ramaneam asa pentru totdeauna.



Edward pov.



-sigur nu o sa ai probleme cu Rose pentru ca ai venit?l-am intrebat in timp ce mergeam spre cafenea..
-nu,stii ca te place,asa ca a profitat pentru a-si vizita parintii in San Francisco.
-cate zile o sa mai stai aici?
-o saptamana,as vrea sa pot sta mai mult,dar trebuie sa particip la un congres.
-ai facut destul de multe pentru mine,imi pare rau ca ti-am ruinat vacanta.
-nu mi-ai ruinat nimic,doar i-ai dat alta fatada,si in plus suntem prieteni,aproape frati,nu puteam sa te las singur aici.
-in orice caz iti multumesc enorm.
-ti-am spus ca nu ai pentru ce sa-mi multumesti...nu te supara,dar arati groaznic.
-sunt bine.
-minti,ai niste ochi,ca pari a fi vampir,in seara aste trebuie sa pleci sa dormi la hotel.
-nu,nu vreau sa ma despart de ea,atat de mult timp.
-nu va ramane singura,eu o sa stau aici,cu ea.
-multumesc,dar nu pot sa accept asta,ai facut destule,ai venit aici.
-si de ce crezi ca am venit?sa ma bronzez?sunt aici ca sa te ajut si sa te sprijin,asa ca in noaptea asta o sa pleci si nu-ti cer parerea,nu e ca si cand ai dormi aici,pe un scaun incomod,este un pat,pentru orice noutate eu o sa te anunt.
-multumesc Emmett,dar...
-ia sa vedem Edward,ce parte nu-ti este clara cand ti-am spus ca nu-ti cer parerea?
-nu stiu cum o sa te platesc pentru asta.
-nu iti cer nimic,si in plus nu cred ca vrei ca atunci cand ea se trezeste si te vede sa se sperie de tine,apropo,de cat timp este asa?
-de doua saptamani.
-vreo noutate?
-normal,nu,desi cateodata,inima ei bate mai repede si am vazut-o plangand.
-din ce cauza?
-cand ii vorbesc la ureche si cand o mangai,plange sau...crezi ca stie ca sunt eu?
-probabil,desi nu pot sa te asigur.
-promite-mi ca ma suni pentru orice schimbare.
-asa o sa fac,stai linistit,si schimband tema,Alice este preocupata pentru tine,m-a sunat sa ma intrebe daca stiu de ce esti aici.
-si ce i-ai spus?
-ca esti in vacanta,ca asta mi-ai spus si mie.
-mersi ca m-ai acoperit.
-si te-ai gandit ce o sa faci dupa?
-o sa o iau cu mine.
-la tine acasa?
-da.
-si ce o sa-i spui familiei tale?
-nu stiu,inca nu m-am gandit la asta,dar nu vreau sa o las singura.
-si banii care i-a furat?
-presupun ca avea nevoie de ei pentru avort.
-si nu te deranjaza ca a facut asta?
-nu stim care au fost cauzele care au obligat-o sa faca asta...si daca vrei sa fiu crud...deja si-a primit pedeapsa pentru asta.
-niciodata nu te-am vazut atat de indragostit,ce-i drept,ma surprinzi.
-iubirea a ajuns si la mine,ce vrei sa-ti spun?
-presupun ca pentru asta,nu ai un raspuns.
-nu o judeca fara sa o cunosti.
-nu fac asta niciodata...esti prietenul meu si imi fac griji,asta e tot...
-o sa fiu bine,stiu ca ea nu este rea.

M-a batut usor pe umar.Am cerut ceva de mancare si cand am terminat ne-am intors in camera Bellei.M-am asezat pe marginea patului ca sa-i citesc si Emmett s-a asezat pe scaun,in cateva minute a adormit.Cand a venit seara,am plecat la hotel,nu foarte convins,speram doar sa pot dormi bine.

Faceam cu schimbul in fiecare noapte,din fericire reusam sa adorm in momentul in care puneam capul pe perna,aspectul meu se imbunatatise putin,acum era Emmett cel care arata obosit,dar nu-si pierdea zambetul de pe fata,ii multumeam foarte mult ca-mi era alaturi,reusise sa ma faca sa rad cu prostiile lui

Intr-o dimineata,foarte devreme m-am trezit,i-am urat Bellei ,Buna dimineata asa cum obisnuiam si ceva nou s-a intamplat,a suspinat si imediat am chemat-o pe infirmiera,in timp ce venea,am simtit-o pe Bella strangandu-ma de mana si inima mea a inceput sa bata cu putere de emotie si in sfarsit a deschis ochii.

-Ed...ward...tu esti...intr-adevar...esti tu...a spus cu dificultate.
-sigur ca sunt eu micuto,sigur ca sunt eu,am raspuns in timp ce lacrimile imi curgeau pe obraji,i-am sarutat mana.
-ce s-a intamplat?a intrebat infirmiera cand a intrat pe usa.
-s-a trezit,am raspuns cu inima galopand.
-o sa-l chem pe doctorul Newton ca s-o vada,nu o supara,va rog.
-nu...plange,a exclamat privindu-ma.
-plang de fericire,pentru ca in sfarsit te-ai intors,cum te simti iubire?
-cred ca ametita...ma doare...tot corpul.
-nu vorbi,nu te agita.
-da...asa esti tu.
-buna ziua,a exclamat doctorul intrand,domnule Cullen,va rog,lasati-ma singur cu ea ,sa vad ce se intampla,o sa va anunt cand puteti sa intrati.

Am dat din cap si i-am dat drumul la mana,am vazut panica reflectandu-i in ochi.

-nu intarzii,micuto,o sa fiu afara,doar pentru cateva minute.

Pe hol,m-am intalnit cu Emmett,si m-a privit panicat cand m-a vazut plangand.

-ce s-a intamplat?a intrebat speriat.
-s-a trezit.
-ce fericire,maine plec si adevarul este ca eram ingrijorat ca o sa te las singur,cum se simte?
-doctorul o consulta acum.
-o sa fie bine,Edward,o sa vezi,m-a asigurat si m-a imbratisat.


Bella pov.

Cred ca eram in sfarsit in fata tunelului,totul continua sa fie negru,dar dintr-o data,o lumina slaba m-a facut sa-mi acopar ochii.Mi-i s-a parut ca o vad pe mama mea si am intins mainile ca sa o ating,dar ea a dat din cap in sens negativ,apoi si-a indreptat privirea spre partea cealalta,eu m-am intors spre acea directie si l-am vazut,era el,era Edward,imbracat in alb,cu zambetul lui radiant si bratele intinse spre mine.Am zambit si am alergat sa-l ajung.Eram aproape sa-l ating cand deodata a disparut,m-am intors ,sa-l caut ,dar nu era si am vrut sa plang.


Atunci am simtit ca ceva ma seaca,un vant puternic venind de undeva,si dintr-o data am simtit niste mirosuri ciudate,am recunoscut alcoolul.In acelasi mod,cateva zgomote mi-au ajuns la ureche,neincetate bipuri,picaturi.In acelasi timp mi-am simtit corpul,inca simteam durere desi nu atat de intense.Cineva ma tinea de o mana si am incercat sa-mi misc degetele,pentru a verifica ca era real,si era,asa ca am decis sa deschid ochii si am reusit,se pare ca ma trezisem.

L-am vazut,langa mine,tinandu-ma de mana,desi inca nu eram sigura daca ma trezisem sau era un vis.Am vrut sa vorbesc,vocea mea era sparta,ca si cand ma aflam inauntrul unui recipient de aluminiu,in schimb vocea lui Edward suna ca o dulce melodie,care imi confirma ca in realitate era aici.L-am rugat sa nu planga,nu intelegeam de ce face asta.

Un barbat cu halat alb a intrat si atunci mi-am dat seama ca eram intr-un spital.L-a rugat pe Edward sa iasa si mi-a fost frica,imi era teama ca nu se mai intoarce,ca dispare ca acum cateva momente,cand eram in transa.Mi-a zambit asa cum stia el s-o faca mai bine si m-a asigurat ca nu o sa fie departe si ca o sa se intoarca.

-Bella,sunt doctorul Newton,o sa-ti fac niste analize de rutina,ca sa vedem cum te simti,de acord?
-da,am raspuns cu o voce joasa.

Mi-a verificat fiecare ochi cu o mica lanterna si apoi mi-a spus sa ii urmaresc degetul pe care il misca prin fata ochilor mei.Mi-a atins bratele si apoi picioarele.Mi-a lovit usor genunchii,mi-a verificat pulsul si tensiunea.

-pulipele tale raspund destul de bine,pulsul inca este slabit,dar deabea ai iesit din coma,te doare ceva?
-abdomenul si piciorul stang.
-e normal,ai fracturate doua coaste si femurul pe partea asta,dar este nevoie sa ramai la pat inca cateva zile.In trei zile o sa-ti scoatem gipsul de la picior pentru a vedea daca s-a prins fractura,o sa fie nevoie sa-ti facem inca cateva analize pentru a verifica daca organismul tau functioneaza cum trebuie,intre timp o sa trimit o infirmiera ca sa-ti recolteze sange.
-nu,sange nu...am tipat speriata.
-stai linistita Bella,nu este prima data cand facem asta,nu-ti fie teama.
-atunci...stiti?
-nu te altera,respira...linisteste-te.
-Edward stie?am intrebat cu frica.
-calmeaza-te Bella,linisteste-te,te rog.
-spuneti-mi ca nu stie...
-nu stiu despre ce-mi vorbesti Bella,dar calmeaza-te.
-despre...cocaina...am spus rusinata.
-deci ,inseamna ca o consumi fregvent?
-da...dar...va rog,nu-i spuneti.
-n-o sa-i spun,acum calmeaza-te,nu-ti face deloc bine daca te superi,inca esti slabita,o sa-l chem pe iubitul tau.
-iubitul meu...Edwrad...iubitul meu,da,am spus si a inchis ochii simtindu-mi pleoapele grele.



Edward pov.

-doctorul intarzie mult ,am spus plimbadu-ma a mia oara pe acel hol.
-calmeaza-te Edward,sunt necesare controalele astea,trebuie sa stim daca totul este bine,sa nu aiba sechele,dupa,starea de coma.
-sechele?am intrebat derutat.
-da,sunt persoane care nu mai pot vorbi,care nu se mai pot misca,inclusiv memoria,presupun ca o sa-i faca o tomografie pentru a stii in ce stare se gasesc neuronii ei,nu este nimic simplu,avantajul este ca Bella este foarte tanara si asta o va ajuta sa-si revina mai repede.

Am auzit scartaitul usii si m-am apropiat imediat de doctor,Emmett m-a insotit si a ramas in spatele meu.

-cum este doctore?am intrebat cand a inchis usa in spatele lui.
-bine,putin slabita,este normal dupa o stare de coma,din fericire reflexele ei sunt bune,a spus in timp ce se indrepta spre receptie si noi il urmam.
-cand poate sa plece de aici?
-este inca prea devreme ca sa ma pot pronunta,trebuie sa facem multe analize,pentru a fi siguri ca nu are urmari,o sa-i scoatem gipsul de la picior si cu siguranta o sa aiba nevoie de o terapie fizica pentru a avea din nou 100% mobilitate,aproape o luna ar trebui sa stea spitalizata,trebuie sa inceapa sa manance alimente putin cate putin,este un proces lent.
-inteleg,dar este bine,nu?
-se pare ca da,dar trebuie sa avem rabdare...a pastrat tacerea cateva momente si apoi m-a privit,as vrea sa vorbesc cu dumneavoastra intre patru ochi,e vorba de ceva delicat.
-prietenul meu este de incredere si in plus este psiholog,ce aveti de spus,puteti sa spuneti de fata cu el.
-bine...Bella tocmai mi-a spus ca este dependenta de cocaina.
-ce?am exclamat tulburat,adevarul este ca uitasem de asta.
-da,si ii este foarte frica ca o sa aflati,asa ca va rog sa fiti discret,nu este bine sa o suparam acum,in mare parte se pare ca s-a recuperat datorita dumneavoastra.
-si ce sugerati,cu privire la...?
-trebuie sa aveti mare grija de ea,coma a ajutat ca ,corpul ei sa se dexintoxice,in plus daca vorbim despre o dexintoxicare completa,asta implica subconstientul.In acest moment nu a fost nevoie de nici un tratament,aici,il avem prezent pe acest doctor psiholog care nu ma lasa sa mint ca ...partea psihologica este cea mai grea.
-asa este Edward,dependenta psihologica este mult mai mare decat cea fizica,cred ca trebuie sa inceapa terapia cat mai curand.
-sunt de acord,acum nu are cum sa faca rost de cocaina,trebuie sa profitam ca ea sa se recupereze total.

Am dat din cap de cateva ori,mi-am dat cu mana prin par si am respirat confuz,in timp ce ma intrebat ...cate lucruri imi ascunsese Bella si cate mai aveam sa aflu.

sâmbătă, 10 iulie 2010

Copacii mor in picioare.Cap 16.





Cap 16.Intalnirea.



Astazi este ziua cea mare isi spuse Edward iesind din hotelul grandios din New York cu dreptul,isi facuse rezervare pentru primul zbor,trebuia sa ajunga cat mai repede in Forks,chiar daca aceeasi camera,313 era rezervata cu mult timp in urma ca de fiecare data.


-buna ziua,spuse Bella,fetei de la receptie.
-buna ziua,cu ce pot sa va ajut,va rog,spuse fata blonda cocheta.
-o camera? sopti Bella,mai mult ca o intrebare.
-numele dumneavoastra ,va rog.
-Isabella Swan.
-hmm,mi se pare cunoscut numele dumneavoastra,spuse zambind,probabil sunteti o clienta mai veche.

Bella zambi si nu spuse nimic.

-de fapt caut camera 313.
-este ocupata momentan,dar va pot oferi o camera la mansarda.
-domnul Masen a sosit?intreba cu jumatate de gura,da fapt pe el il caut.
-da,domnul Masen este in camera lui,313,pot sa-l anunt daca doriti,un moment va rog.
-nu ,va rog ,as vrea sa-i fac o surpriza...daca ma-ntelegeti,sopti Bella rusinata.
-a...ok,este la ultimul etaj,ultima pe partea dreapta,vis-a-vis de scara spre mansarda.
-stiu ,spuse Bella,si as dori sa va rog ceva foarte important.
-spuneti...

Bella ii explica,voia sa-i faca lui Edward o surpriza si receptionera s-a dovedit a fi foarte draguta.

-va multumesc foarte mult.
-va asigur ca este o oferta foarte avantajoasa si cu siguranta o sa-l conving.

Bella urca usor pe scari,simtea fiecare treapta sub picioare,isi aduse aminte de acea seara,scarile erau mult mai inalte.Hotelul fusese renovat,scarile erau tapitate cu mochete orange.Nuantele de cafeniu de pe pereti si veiozele orange o linisteau si o invitau sa inainteze,acum toate usile erau inchise si era foarte sigura pe ea.

Ajunse la ultimul etaj,usa din fata scarilor spre mansarda.Mansarda care era ceva nou pentru acest hotel.Se opri in fata usii 313,de data asta avea mai multe emotii ca niciodata,isi aminti interiorul camerei,in partea stanga era patul in fata un mic sifonier si in dreapta doua fotolii invechite.Isi scoase telefonul si apela din nou.Voia sa-i auda vocea inca o data inainte sa bata la usa.Din nou mesageria vocala..."sunt Edward,stii unde ma gasesti"...acelasi mesaj.Bella zambi...cu siguranta stiu unde te gasesc,spuse ea si batu la usa.

Dupa cateva secunde,usa s-a deschis si cei mai frumosi ochi lacrimara in fata ei.O asemenea imagine era foarte greu de uitat.Privirea lui era fixata pe chipul ei si ea afisa un zambet dulce si cald.

-stiam ca o sa vii aici,eram sigur,spuse Edward,plangea si zambea in acelasi timp.
-cum...
-stt...Edward o lua in brate trecand-o pragul ca pe o mireasa,mireasa lui.

Buzele lor se intalnira in cel mai pasional sarut,pofta si dorinta,dragoste si entuziasm.Bella se agata de gatul lui,infigndu-si degetele in parul moale de care ii era foarte dor.El respira adanc in timp ce ea ii contura buzele cu varful limbii.O aseza usor pe pat si o privi ,voia sa o vada in culori naturale nu alb-negru.Bella se sufoca din cauza frumusetii lui,ii vedea ochii inlacrimati si asta o impiedica sa-l certe intr-un fel ca a lasat-o singura.

-cum ai plecat asa?...Edward,as fi inteles,crede-ma.
-te iubesc Bella,spuse Edward,n-o sa se mai intample,era sigur ca a doua oara nu va mai fi in stare sa faca asta.
-ai avut telefonul inchis...nu m-ai sunat...daca nu veneam aici?
-stiam ca o sa vi ...nu degeaba esti aleasa inimii mele.Te iubesc.
-si eu te iubesc,spuse si ea apropiindu-se de buzele lui...mi-a fost atat de dor de tine,de mirosul tau,de sarutul tau,te doresc Edward,atat de mult,tremura in bratele lui si se lasa dusa de val.

Edward o saruta cu dorinta pe gat,mainile lui plimbandu-se usor pe talia-i subtire,pe sub bluza alba de bumbac.Bella gemea si el o musca usor de umarul usor descoperit.

"Las-o pe ea sa conduca"auzi vocea Angelei in minte si se opri brusc.

-n-ar trebui sa ne grabim pisicuto,spuse gafaind,eram pregatit de o plimbare,ce-ar fi sa mi te alturi?
-da,mi-aduc aminte ca mi-ai spus despre plimbarile tale in cautatrea mea,acum ca m-ai gasit ce-ar fi sa te rasplatesc.
-sa ne plimbam tinandu-ne de mana,imi este de ajuns.

Edward o ajuta sa se ridica,si o trasa din nou in bratele lui,nu voia sa-i dea drumul,simtea ca nu se poate satura de ea.Ea l-a imbratisat asezandu-si capul pe pieptul lui,asculta bataile inimii lui ,care pulsau prin tatuajul acoperit de cea mai frumoasa camasa turquoise.Lascrimile lui au impresionata,nu si-i l-a putut imagina niciodata atat de sensibil .El o saruta pe frunte si ii aseza jacheta care statea sa cada.

-hai frumoaso,e timpul sa mergem,vreau sa-mi povestesti ce ai facut in ultimele zile.
-au fost 10 zile Edward,mi-i s-au parut o vesnicie.
-am stat despartiti 6 ani si tie ti-i se pare o vesnicie 10 zile?dar as minti daca ti-as spune ca eu nu am simtit acelasi lucru.
-de fapt astazi se implinesc 7 ani de cand ne cunoastem,pacat ca nu i-am petrecut impreuna..
-avem o viata inainte si o sa profitam de fiecare clipa.
-ai dreptate Edward,nu realizam nimic daca regretam.

Iesira din camera,tinandu-se de mana ca doi indragostiti,lumea parea ca se opreste in loc.In acea camera incepea totul pentru a doua oara.

-domnule Masen,domnisoara Swan,avem o oferta avantajoasa pentru dumneavoastra,spuse receptionera zambind .
-da spuneti,spuse Edward zambindu-i.
-avand in vedere ca patul din camera dumneavoastra este pentru o singura persoana,va oferim un apartament la mansarda,este foarte spatios si are un interior romantic,este renovat de curand si va asigur ca o sa va incante.Oferta noastra este:platiti o noapte si primiti doua.Este un apartament pentru tinerii casatoriti,dumneavoastra pereti foarte indragostiti,de aceea am indraznit sa va prezint oferta noastra.

Bella ii multumi mutual receptionerei,gandea ca acea camera,oricat de multe amintiri frumoasa ii oferise avea si unele dezamagiri,nu voia sa se trezeasca din nou dimineata fara a-l gasi pe Edward alturi ,ca acum 7 ani.Voia sa o ia de la inceput si cum era mai bine decat incepand cu o camera noua.

-va multumim,o sa ne gandim,spuse Edward zambind.La fel ca si pe Bella,il legau multe de acea camera,dar voia un nou inceput,acum stia cine este Bella, nu era o necunoscuta,nu era o gresala...dar era un cadou...cel mai frumos cadou din viata lui.

Au iesit din hotel in soarele bland de mai,era mai calduros,cerul era mai albastru.

-ce spui despre oferta pe care am primit-o?intreba Bella.
-ma incanta,patul acela este prea mic,noi am mai crescut,nu? spuse zambind.
-chiar vrei?
-da ,sigur ca da.Daca tie iti face placere,as vrea sa incercam ceva nou.
-te iubesc Edward.
-si eu pisicuto,esti tot ce mi-as fi dorit vreodata.

Se tineau de mana si se sarutau,erau priviti cu invidie de trecatorii care nu o recunosteau.

-povesteste-mi ce ai facut cu sedintele?Alice mi-a spus unde ai fost si cu ce scop.
-Jasper,mi-a recomandat o doctora psiholog foarte draguta,se numeste Angela Wheber.
-foarte draguta?intreba Bella usor geloasa.
-da,draguta la propriu si la figurat,si o foarte buna profesionista,a reusit sa scape de mine in doar patru sedinte.
-deci chiar ai avut priobleme sau au fost presupunerile tale?
-o sa vedem in noaptea asta,spuse Edward zambind strengareste.
-Edward...vorbesc serios.
-si eu pisicuto,si apropo,Angela mi-a dat un sfat pe care trebuie sa-l urmez fara abateri.
-hmm,ma sperii ! spune,ce sfat?
-sa te las sa-mi faci ce vrei,sa ma las condus de tine,asa ca...te descurci?
-cu siguranta,am o intreaga scena in minte.

Edward ii zambi si o imbratisa,-trebuie sa recunosc ca imi este putin frica dar ma las in grija ta totusi.

-nu o sa-ti fac nimic rau,am totul stabilit,sopti Bella usor rusinata.

iIaintara pe srazile inguste,umbrite de brazii inalti si parfumati.Mergeau incet si Bella ii povestea ce facuse in ultimele zile...plictisitoarele si proastele ultime zile.Degetele lor se impleteau si isi trasau cercuri in palme ,profitand de prima lor plimbare in micul oras Forks,locul primei lor intalniri.Edward s-a intors spre ea si privirea i-a ramas fixata pe chipul ei,esti atat de frumoasa Bella,sunt atat de norocos ca esti a mea.Bella mea,dulce si sensibila.

-exagerezi Edward,nu sunt nici mai frumoasa nici mai sensibila decat tine,pentru mine tu esti mai dulce decat zaharul,sunt dependenta de tine.

Edward o lua in brate,lipindu-si pieptul de al ei.Respiratia incepu sa i se accelerezi si o mana ii aluneca incet pe spate si pe fund.-Te doresc Bella.

-suntem pe strada si in plus tu ai spus sa avem rabdare pana deseara.
-o sa se intunece in curand,asa ca ar trebui sa ne intoarcem,aproape ca am iesit din oras.
-esti la fel de nerabdator ca si mine,asta imi place,maine o sa-ti arat casa unde am locuit impreuna cu Veronica,de fapt casa mea.
-mi-ar face placere,am putea locui acolo cateva zile...daca vrei.
-cu siguranta necesita o curatenie amanuntita si chiar nu am chef de asta acum...cu alta ocazie.

Edward o lasa jos,pe picioarele ei amortite,Bella aproape ca-si pierdu echilibrul cand Edward se apropie si o saruta din nou pe buze.Se intoarsera spre hotel,dornici de o noapte impreuna.

Cap 12.Hoata.


Cap 12.Intoarce-te la mine.



Edward pov.


Doua lacrimi mi-au curs pe obraji vis-a-vis de impactul vestii,micuta mea...desi doctorul avea dreptate,important este ca era in viata .

-inteleg cum va simtiti,si poate ca este nedrept sa va cer asta,dar ,trebuie sa fiti tare,trebuie sa ii transmiteti forta pentru a se recupera,haideti,veniti afara.
-nu,nu vreau sa ma despart de ea.
-stati linistit este monitorizata,n-o sa i se intample nimic daca lipsiti cateva minute,asa a fost toata saptamana,aveti nevoie de un calmant.
-nu vreau nici un calmant.
-mergem doar la o cafea.

M-a dus la mica cafenea a spitalului,ne-am asezat la bar si am cerut doua cafele,aveam mintea tulburata,nu stiam ce facea ea singura in Arkansas,de ce o fi plecat?.Probabil fugea din cauza ultimului furt,in acel moment imi parea rau ca o denuntasem,desi poate ca nu aveam cum sa o gasesc daca politia nu intervenea.

-domnule doctor,spuneti-mi adevarul,care sunt probabilitatile reale de a se trezi din coma?
-50%,poate sta asa un an intreg.
-o pot transfera la un alt spital?
-pentru moment nu este recomandat,va repet,starea ei este foarte delicata,o sa vedem cum evolueaza in zilele urmatoare,cand o sa fie stabila,fara alte schimbari,poate ca atunci o sa puteti sa o transferati,acum nu este posibil.
-am luat-o de mana si ea m-a strans,va jur ca am simtit asta,spuneti-mi ca este un semn bun.
-cu siguranta a fost un impuls electric,nu ceva constient,creierul functioneaza cu aceste impulsuri,in cazul ei sunt miscari involuntare,doar indica ,ca,creierul functioneaza,dar ea nu este in stare sa decida ce miscari realizeaza.
-atunci,nu stie ca eu o atingeam?
-e foarte dificil sa va raspund la o asemenea intrebare,inca ne lipsesc multe pentru a descrie cum functioneaza creierul,poate ca atingerea poate genera impulsul,poate ca a fost o coincidenta,singurul lucru pe care vi-l pot spune este ca ,am vazut cazuri in care pacientul se recupereaza atunci cand cei iubiti sunt alaturi si le vorbesc,cand este cineva care le citeste cartile preferate,in sfarsit,orice detaliu care intr-un fel sau altul ii ajuta sa suprevietuiasca,de asta va spun ca trebuie sa fiti puternic,imi pot da seama cat de mult o iubiti,si dragostea este cel mai puternic sentiment pentru a supravietui.
-pot ramane sa dorm aici?cu ea?
-da,pe scaunul din camera ei,trebuie sa plec,incercati sa va odihniti.

Cand am terminat cafeaua,am plecat in camera Bellei.Zgomotul aparatelor la care era conectata intrerupea linistea si nu stiam ce este mai bine,sa fiu intr-o completa liniste sau sa ascult acele sunete ritmice de urcat si coborat,aparatul care marca bataile inimii ei si cel care ii oxigena plamanii.

I-am mangaiat usor mana cu varfurile degetelor,in cautarea catorva raspunsuri din partea ei,dar nu s-a intamplat nimic.I-am mangaiat parul,era la fel de frumos cum imi imaginam,asa cum o vazusem ultima data ,sanatoasa,atunci mi-am adus aminte felul cum m-a sarutat in acea zi,privirea ei,cum am fost atat de orb incat sa nu vad ce imi transmiteau ochii ei?acum intelegeam ce era ascuns in ei,frica si incertitudine,ruga,nu trebuia sa o las sa plece,nu se afla in aceasta stare daca o opream langa mine,eu eram responsabil de ceea ce se intamplase.

-doctorul Newton mi-a spus ca o sa dormiti aici,v-am adus asternuturi...a exclamat infirmiera scotandu-ma din ganduri.
-multumesc.
-pentru nimic,eu ma retrag,tura mea s-a terminat,mai tarziu va veni colega mea ca sa-i faca injectia de care are nevoie pacienta.

Am dat din cap de cateva ori si apoi ea a iesit.Am inceput din nou sa mangai parul Bellei cu foarte mare grija si apoi m-am apropiat de urechea ei dreapta.

-iubito,sunt eu,Edward,adevarul este ca imi doresc din toata inima ca o parte din subconstientul tau sa ma poata auzi,TE IUBESC,te rog,intoarce-te la mine,imi este foarte dor de tine,am nevoie de tine si avem atat de multe lucruri de facut impreuna,TE IUBESC Bella,asculta-ma bine,TE IUBESC cu toata fiinta mea si trebuie sa te recuperezi ca sa ti-o spun in fata pentru a-ti demonstra asta si nu doar prin cuvinte,TE IUBESC micuta mea,TE IUBESC,trezeste-te,te implor.

I-am dat un mic sarut pe frunte,pe buze,pe partea unde nu era ranita si i-am mangaiat obrazul cu dosul palmei,atunci mi-am dat seama ca avea lacrimi in coltul ochilor si ca ritmul sunetelor de la aparatul care era conectat la inima era mult mai rapid.Surprins si speriat,am apasat pe buton pentru a o chema pe infirmiera si a intrat imediat.

-ce s-a intamplat?
-plange,ii vorbeam si dintr-o data a inceput sa lacrimeze.
-ritmul cardiac este mai rapid,ce ciudat,nu a prezentat nici un semn de cand este aici,a exclamat vazand inregistrarile de pe aparat.

Apoi a scos o mica lanterna si i-a verificat ochii.

-nu este nici o schimbare la pupilele ei.
-si cum se explica lacrimile?
-cateodata se intampla astfel de lucruri,intr-o forma involuntara.
-dar trebuie sa insemne ceva.
-din pacate nu este ce noi ne dorim.
-atunci,nu a iesit din coma?
-toate semnele vitale,continua sa ramana la fel,inclusiv activitatea cerebrala,doar aceste lacrimi...ceva a facut ca inima ei sa accelereze,dar va repet,este involuntar.
-si... vreodata putem sa ne controlam bataile inimii?desi suntem sanatosi.
-in realitate nu,singurul lucru pe care pot sa vi-l spun este ca...cred ca ea stie,intr-un fel,ca dumneavoastra sunteti aici,dar nu avem cum sa dovedim,poate prin simpla ei evolutie,in orice caz,cred ca sunt vesti bune,sunt sanse sa se trezeasca si poate ca foarte repede,dar aveti grija ce ii spuneti,nu o suparati.
-multumesc,o sa tin cont.

Infirmiera a iesit,asa ca am aranjat o pilota pe scaun si m-am intins,cu cealalta m-am acoperit,ridicand-o pana la talie.Am privit-o in continuare pe Bella,erau sperante,da,trebuia sa se trezeasca si nu conta cat timp o sa-i ia,eu aveam sa raman langa ea pana cand aceast lucru se va intampla.

La un moment am adormit,fara sa-mi dau seama.Cand am deschis ochii,era dimineata,m-am uitat la ceas,era deja 7 dimineata,pentru prima data dupa atata timp,reusisem sa dorm 6 ore neintrerupte,in ciuda pozitiei prea putin confortabila a scaunului.M-am intins si m-am ridicat,apoi m-am apropiat de Bella,continua sa fie la fel,ca si cand timpul nu trecea pe langa ea.

-buna dimineata,viata mea...i-am spus la ureche si apoi i-am sarutat fruntea si mana,aminteste-ti ca te iubesc.

Mi-am rezemat capul de al ei,absorbindu-i aroma,desi ramasese foarte putin din cat imi aminteam eu,cu siguranta din cauza medicamentelor,de aceea mirosea ciudat.Din nou mi-am dat seama ca sunetele aparatului se accelerau din nou,raspuns al batailor inimii ei,si am zambit,micuta mea imi simtea prezenta,as fi vrut sa raman aici alaturi de ea pana cand cineva ne intrerupea,dar stomacul meu facea zgomot,nu mancasem nimic de 24 de ore,asa ca am sarutat-o de cateva ori si am plecat spre cafeterie.

Imediat ce am terminat de mancat m-am intors in camera Bellei.Infirmiera mi-a spus ca ii face baie,atunci mi-am amintit ca eu trebuia sa fac acelasi lucru,trebuia sa-mi schimb si hainele..Hotelul meu era la o ora de mers cu masina,asa ca m-am grabit ca sa ajung si sa ma intorc cat mai curand posibil,trebuia sa-mi gasesc un hotel mai apropiat,nu voiam sa pierd atat de mult timp si in urmatoarele zile,nu voiam sa se intarzie cu recuperarea daca eu eram departe de ea.

Cand m-am intors am vazut o librarie la un semafor si mi-am adus aminte de cuvintele doctorului Newton,asa ca am parcat si am intrat,desi nu aveam nici cea mai vaga idee care era cartea ei preferata,a trebuit sa cer sfatul angajatului...in special povesti de dragoste.

De acolo am plecat spre micul hotel care era la cateva minute de spital,m-am inregistrat,am urcat in camera si mi-am lasat bagajul fara sa despachetez,deja ma grabeam sa ajung langa Bella.

Infirmiera mi-a spus ca nu a fost nici un semn spre recuperarea ei cat tim[p eu am fost plecat,asa ca am intrat in camera.Efectiv era la fel,in aceeasi pozitie.Am luat scaunul si l-am asezat exact langa patul ei.Eram indecis ,nu stiam ce carte sa-i citesc prima data,asa ca am inceput cu prima pe care am scos-o din geanta.

-sper sa-ti placa,viata mea,mi-i s-a spus ca este o poveste care place majoritatea femeilor,stiu ca tu esti diferita,dar dragostea este universala,i-am spus in timp ce trasam linii cu varful degetelor pe bratul ei.Se numeste "Mandrie si Prejudecata" de Jane Austen si spune asa:

"ESTE UN ADEVAR CUNOSCUT IN INTREAGA LUME CA UN BARBAT SINGUR,POSESOR DE O MARE AVERE,ARE NEVOIE DE O SOTIE.
SI TOTUSI,PUTIN SE STIE DESPRE SENTIMENTELE SI OPTIUNILE UNUI BARBAT DE O ASEMENEA CONDITIE CAND INTRA SA TRAIASCA INTR-UN CARTIER.ACEST ADEVAR ESTE ATAT DE ADANC INRADACINAT IN MINTEA CATORVA FAMILII CARE IL INCONJOARA,UNELE IL CONSIDERA PROPRIETATEA LOR LEGALA SI ALTELE ,A COPIILOR LOR."

Am continuat sa-i citesc aproximativ doua ore si apoi am iesit sa mananc.Chiar in acel moment Emmett m-a sunat,ceea ce mi-a amintit ca nu vorbisem cu nimeni din familie in tot acest timp.

-pot sa stiu pe unde dracu` umblii,Edward Cullen si de ce ai plecat fara sa ma anunti?
-sunt in Arkansas,tatal meu mi-a cerut sa-mi iau o vacanta si am organizat-o in cateva ore,voiam sa te sun,dupa.
-si ce faci intr-un loc atat de plictisitor cum este Arkansas?
-poti sa-mi pastrezi un mare secret?trebuia sa ma destainui cuiva.
-sigur ca da,intrebarea ta ma deranjaza.
-sunt cu Bella,este internata la spital,in coma.
-cum ai gasit-o?nici macar politia nu a gasit-o.
-defapt ei mi-au spus unde este,doar am cautat putin sa gasesc spitalul.
-atunci se pare ca nu esti in vacanta.
-se poate spune ca da.
-sunt pe punctul de a renunta la convingerile mele profesionale si aproape sa fiu sigur ca aceasta femeie ti-a facut vraji.
-nu vorbi asa despre ea,te rog,nu ai idee in ce stare este si in ce hal a fost tratata,adevarul este ca nu pot sa descriu.
-pai,ce s-a intamplat?
-un avort clandestin si nu o sa poata sa mai aiba copii niciodata.
-au,asta este foarte urat,iarta-ma,stii ca ai tot ajutorul meu,sunt convins ca o sa aiba nevoie de ajutor profesional si cu mare placere o sa o ajut.
-multumesc,adevarul este ca nu ma gandisem la asta,presupun ca ai dreptate,desi acum este foarte important sa-si revina din coma.
-uite,ma gandeam sa-mi iau cateva zile de odihna sa mi le petrec cu Rose,dar acum tu ai mai multa nevoie de mine si sunt sigur ca ea o sa inteleaga,in trei zile sunt alaturi de tine.
-iti multumesc foarte mult,dar nu este nevoie,chiar.
-nu fi incapatanat,nu poti sa te descurci singur,si in plus nu-ti cer voie,te anunt,in trei zile ne vedem,trimite-mi adresa unde esti cazat.
-de acord,cand o sa am adresa exacta ,am sa ti-o trimit.
-atunci,asa ramane,te las,frate,ai grija de voi.

Dupa ce am inchis,am sunat-o pe mama,i-am spus ca totul este in ordine si ca o sa-i sun din cand in cand.MI-a zis ca ii este foarte dor de mine,ca ma adora si mi-a spus sa am grija.

In acea noapte am reusit sa dorm din nou cateva ore continue.Se pare ca aveam nevoie de ea pentru a nu mai avea cosmaruri.Cand m-am trezit am plecat spre hotel,am facut un dus,mi-am schimbat hainele si am coborat in micul restaurant ca sa mananc.M-am intors la spiatal si i-am citit Bellei cateva ore.

Deodata,usa s-a deschis si infirmiera a intrat cu un barbat pe care l-am recunoscut imediat.S-a incruntat cand m-a vazut si a dat din cap in sens negativ.M-am ridicat de pe scaun si i-am indicat sa iesim din camera.

-D-le Cullen,pot sa stiu ce faceti aici?a soptit agentul Jenks,cand am ajuns pe coridor.Cred ca v-am spus sa va tineti la distanta de aceasta situatie,a spus nervos,asezandu-si mainile pe talie.
-stiu,de aceea am decis sa-mi... retrag plangerea.
-ce?glumiti?a exclamat complet surprins.
-in nici un caz,vreau sa-mi retrag plangerea chiar acum.
-dumneavoastra credeti ca va puteti juca cu autoritatile dupa bunul dumneavoastra plac?ati fost timp de aproape o luna calare pe noi pentru a o cauta si acum ca am gasit-o,rezulta ca vreti sa va retrageti plangerea si in plus va gasesc in locul unde delincventa este internata.
-a fost o gresala,am gasit banii,asa ca nu mai este nevoie sa o urmariti...am mintit,sperand va o sa ma creada.
-credeti ca inghit aceasta poveste?
-pai ar trebui sa ma credeti,banii erau intr-un plic in biroul meu,nu mi-am adus aminte unde ii pusesem.
-stiu ca situatia fetei este foarte grava,dar nu este un motiv pentru a inventa asemenea lucruri,are antecedente,chiar dumneavoastra le-ati vazut.
-nu este nevoie ca ancheta sa continue,banii au fost gasiti si daca doriti,emiteti un ordin pentru a cauta in biroul meu ca sa vedeti ca spun adevarul...speram ca acum sa fiu mai convingator,dar nu voiam sa-mi ia cuvintele prea in serios si sa caute in biroul meu.
-bine,domnule Cullen,daca asa doriti,dar va spun ca va pot acuza de fals in declaratii si obstructionarea justitiei.
-cum vreti,dar pe ea va rog sa o lasati in pace.
-hmm,acum, cred ca inteleg care era interesul dumneavoastra de a o gasi,a dat din cap in sens negativ,inca o data...sper ca stiti ce faceti D-le Cullen,femeile ca ea nu se schimba niciodata,am vazut asta de multe ori...pentru binele dumneavoastra,sper ca asta sa nu se termine rau si sa nu va ocazioneze in rau ireparabil...Cu permisiunea dumneavoastra,a salutat si a plecat.

sâmbătă, 3 iulie 2010

Copacii mor in picioare.Cap 15.



Cap 15.Dorinta.




Trecuse o saptamana de cand Bella era inchisa in camera ei,privind pe fereastra,spre frumosul parc,avea caietul de schite a lui Edward in brate si ochii ii erau inlacrimati,dar zambea...iubea si asta o facea fericita.Privea pe fereastra la copii care-si tineau parintii de mana si pentru prima data simtea nevoia de sfatul unei mame...oare ce-o face mama mea acum?si tatal meu?Deschisa a mia oara caietul si privi schitele din nou,fiecare pagina.

Era desenata fiecare particica din corpul ei:o mana asezata pe perna,un picior infasurat in asternuturi,umarul acoperit de suvite de par,ochii si buzele perfect conturate,in toate aceste schite in creion era ea si se simtea iubita.Lua din nou telefonul si il suna,ca intotdeauna,de cand plecase avea telefonul inchis"Buna,sunt Edward Masen,momentan nu pot raspunde,va rog lasati un mesaj si incerc sa va sun",din nou apela,din nou,din nou...ii placea sa-i asculte vocea,acea voce catifelata,pe care o regasise dupa atata timp si pe care o pierduse din nou..Dar ce conta,se multumea cu putin ca intotdeauna.

-Alice,o sa vin maine la firma,te pup...scrise repede un mesaj,nu avea chef sa vorbeasca.Un dus fierbinte o sa ma molesasca si o sa adorm repede,isi spuse,voia sa adoarma si sa il viseze pe el,chiar daca o parasea in vis,tot era ceva,ii vedea chipul perfect,il putea atinge,il putea simti ,chiar daca poate era un blestemat de cosmar.

Tricoul cu Burger King,pe care Edward il purtase cu o saptamana in urma,ii ajungea pana aproape de genunchi si mirosul lui inca nu disparuse.Il simtea in asternuturi,in perna pe care o lua mereu in brate cand dormea,pe caietul pe care si-l aseza cu grija sub perna, si plicul de pe noptiera.Peste tot era mirosul lui sau poate asa voia sa creada.

-Si eu te iubesc Edward,spunea in fiecare seara inainte sa adoarma...si eu te iubesc ,"regele meu".

In fiecare dimineata la micul dejun prefera cereale cu lapte,ciocolata si caramell si in fiecare seara isi bea ceaiul fierbinte de fructe de padure...si zambea,stia ca el o iubeste.

Deci,dupa o saptamana de inchisoare la domiciliu,era in biroul ei ca intotdeauna,Alice o imbratisa cu putere si ii reprosa de cateva ori ca nu are parul aranjat , ca nu este fardata si ca pare destul de obosita.

-Alice,inceteaza,chiar nu am chef sa ma aranjez,pentru cine?...el nu este aici si nu are nici un rost.
-cum pentru cine?,pentru tine,tu trebuie sa te simti mai bien,adu-ti aminte cand ai venit in Seattle,erai total diferita,chiar daca sufereai...tot dupa el...iti placea sa te aranjezi si inca nu-l vazuse-i.
-bine,spuse ea,acceptase reprosurile,se pare ca Alice avea cea mai mare dreptate...dupa ce o sa plec de la firma o sa merg la salon.
-normal ca o sa mergi,deseara esti invitata la mine acasa,lui Esme ii este dor de tine si Vanessei la fel...chiar ne-ai lasat balta Bella.
-imi pare atat de rau Alice,stiu ca nu am mai vorbit nici cu tine ,nici cu Esme...am fost egoista.
-Bella,cred ca esti constienta ca Edward te iubeste si ca se va intoarce,ai rabdare si nu te inchide in tine,ai trecut prin prea multe ca sa te ineci acum.
-sunt constienta ca ma iubeste,dar,de ce a plecat asa?de ce are telefonul inchis?de ce nu vrea sa sune,nu stiu absolut nimic de el.
-Bella,cred ca ii este foarte greu acolo,fara tine,singur,si cred ca i-ar fi mai greu daca ar vorbi cu tine,nu stiu daca ar putea sa ramana sa-si rezolve problemele,Jasper mi-a povestit despre asta.
-ce ti-a mai spus?,intreaba Bella curioasa,parca o raza de soare ii luminase fata.
-hmm,Jasper a vorbit cu el acum doua zile,si i-a spus ca, se pare ca totul se rezolva mai repede decat se astepta.
-intredevar !?vorbesti serios?,intreaba Bella entuziasmata.
-da,nu ar fi trebuit sa-ti spun,dar te-am vazut atat de posomorata,incat nu m-am putut abtine...sa nu spui la nimeni,da?
-Alice,te iubesc,m-ai facut foarte fericita...
-si eu te iubesc pisicuto,si o imbratisa.
-cum mi-ai spus?
-pisicuto,de ce?
-asa imi spune Edward si incepu sa planga.
-ti-am spus asa ca te pisicesti ca o pisicuta,care are nevoie de mangaiere.
-of Alice,tu le stii pe toate.
-hai du-te sa te faci frumoasa,o sa ai nevoie de mult timp.
-ma faci atat de fericita Alice,...te sun cand termin,spuse Bella luandu-si poseta si disparand pe usa.

Bella,ajunse acasa,era intinsa pe pat,amintindu-si de seara pe care tocmai o petrecuse cu familia Cullen.Carlisle,la fel de sarmant ca intotdeauna,Esme draguta si foarte feminina...Bella inca radea la glumele lui Emmett si era impresionata de frumusetea lui Rosalie.Vanessa,cea mai dulce fetita din lume,era foarte multumita de cadoul pe care il primise de la Bella.

-wow,Tinkerbell,de unde ai stiut Bella?intreba Vanessa placut impresionata.
-ce sa stiu printeso?spuse Bella asezandu-se in genunchi in fata ei si ridicand usor dintr-o spranceana.
-este papusica mea preferata,zboara...are aripi.
-ma bucur ca-ti place frumusico.

Bella,isi stranse la piept caietul de schite al lui Edward,lua din nou plicul si scoase mica scrisoare..."Aminteste-ti de noaptea de acum sase ani...13 mai."-Hmm,normal ca-mi aduc aminte,in fiecare zi imi doresc sa retraiesc acel moment,in ultimii ani am stat inchisa in camera pe 13 mai...cu siguranta am s-o fac si de data asta,Edward nu este .Isi lua telefonul si suna din nou pe Edward,voia sa-i asulte vocea.
-Trr,trr...Buna,sunt Edward,stii unde ma gasesti...inchise telefonul speriata,nu se astepta la un astfel de mesaj.
-adica? ce vrea sa insemne asta?...tremura din toate incheieturile si inima ii batea cu putere.A apelat din nou...din nou acelasi mesaj,astepta cateva secunde sperand ca mai urmeaza ceva ...dar...nimic...

Isi lua agenda si se uita de doua ori la data,12 mai...excelent.Maine este ziua lui Edward si noi nu suntem impreuna.-O,da,zambetul i se ivi pe buze,maine o sa fie in Forks cu siguranta,nu ar lipsi pentru nimic in lume,isi aduse aminte ca fugise din acea clinica doar ca sa fie acolo.Si eu am sa fiu acolo,stia ce face si era fericita.

........................................................................................................


-Buna Edward,intra,spuse Angela zambind.Edward intra si se aseza pe fotoliul alb din piele,rezemandu-se pe spatarul aproape orizontal.
-inainte de toate ,Angela,vreau sa-ti spun ca maine nu pot sa vin la sedinta,trebuie sa plec pentru doua zile.
-a,da Edward,maine este ziua ta,ma gandeam ca nu poti sa lipsesti din Forks,trebuie sa fi acolo ca de fiecare data...dar acum ,ai gasit-o pe Bella,de ce nu te intorci in Seattle?
-presimt ca va veni in Forks,de fapt sunt sigur de asta.
-m-as bucura sa vina,o sa vezi ca totul o sa fie perfect,si nu cred ca va fi nevoie sa te intorci pentru urmatoarele sedinte,mi-as dori totusi sa veniti in vizita...chiar as vrea sa o cunosc pe Bella.
-cu siguranta o sa venim,Angela,mi-ai redat increderea in mine,nu m-am mai simtit asa de mult timp,spuse Edward zambind.
-Edward,spuse Angela,apropiindu-se de el...ti-am spus,nu esti nebun,nu esti egoist asa cum spui mereu,te subestimezi prea mult...o iubesti pe Bella atat de mult incat ti-e frica sa nu o ranesti,tu,ai impresia ca nu o meriti,tu ai impresia ca nu meriti sa-ti implinesti dorintele,ti-o doresti atat de mult incat crezi ca este prea fragila pentru a-ti satisface placerile.Edward nu esti prea dur,nu esti bestia,acum esti printul,printul pe care Bella il iubeste.

Edward clipi de cateva ori,privea in sus,fixand un punct pe tavanul alb.Se imagina ajuns in Forks,in acelasi hotel si in aceeasi camera,se vedea in bratele Bellei,ii simtea aroma de capsuni si frezie,isi simtea mainile alunecand pe spatele ei.

-Edward,auzi vocea soptita a Angelei,mai avem o jumatate de ora din aceasta sedinta,ar trebui sa profitam.
-da Angela,scuza-ma,am impresia ca am adormit.
-o sa-ti mai dau cateva sfaturi,uneori femeilor le place duritatea,le place ca barbatul de langa ele sa fie barbat,la cate mi-ai povestit despre Bella,nu cred ca este romantica,nu stiu ,asta e parerea mea...episoadele urate din viata ei au intarit-o.Edward trebuie sa fi tu insuti,sa nu te temi de tine,iti garantez ca n-ai s-o ranesti,si inca ceva...las-o pe ea sa preia initiativa,las-o sa conduca,lasa-te condus de ea...pentru inceput si totul o sa fie bine.
-iti multumesc Angela,am avut incredere in tine de la inceput si o sa am in continuare,spuse Edward zambind.
-ma bucur si iti multumesc pentru incredere,Jasper nu a mintit cand mi-a spus ca esti un barbat minunat.
-da,nu a mintit cand mi-a spus ca esti o profesionista si ca o sa scapi repede de mine.
-considera-ma o prietena si...La multi ani...pentru maine si multa bafta.

El se ridica intinzand mana.O saruta pe ambii obraji.Ea ii stranse mana cu putere si il imbratisa ca pe un prieten adevarat.

-Sa ma suni,nu este nevoie sa-mi povestesti,o sa-mi dau seama dupa tonul vocii tale,daca totul este ok.
-asa o sa fac,succes in continuare,spuse el zambind sarmant.

joi, 1 iulie 2010

Hoata.Cap 11.





Cap 11.Infruntand realitatea.





Edward pov.


Propriul meu tipat,m-a trezit,mi-am simtit inima lovindu-mi pieptul,din cauza accelerarilor,avusesem un cosmar.Mi-am pus o mana pe frunte si mi-am dat seama ca eram transpirat.Am aprins veioza de pe noptiera de langa patul meu si m-am uitat la ceas,era aproape 4 dimineata,o puternica ploaie lovea pervazul ferestrei mele.M-am asezat pe marginea patului asteptand sa ma linistesc.

-esti bine?intreba Alice,deschizand usa camerei mele.
-da, a fost doar un cosmar.
-pot sa stiu cine e Bella?a soptit intrand si asezandu-se langa mine.
-nimeni.
-hmm,ce ciudat sa te trezesti atat de devreme strigand numele nimanui !
-acum ai venit?am intrebat vazand-o in blugi si camasa.
-ai schimbat subiectul,fratioare...e ok daca nu vrei sa-mi spui.
-de unde vi?am insistat.
-daca tu imi spui cine este Bella,eu iti spun de unde vin.
-pe maine Alice,du-te la culcare ca este deja foarte tarziu.
-ia te uita,preferi sa ramai cu indoiala?ceva foarte grav trebuie sa se fi intamplat.
-somn usor Alice.
-gata,am inteles,pe maine,sper ca si tu sa ai un somn bun,si sa nu mai ai cosmaruri cu persoane care nu exista.

Am petrecut-o cu privirea si ea a iesit incruntata.M-am ridicat si m-am apropiat de fereastra,am ridicat draperia si am privit pe strada.Ploaia era destul de deasa,deabea daca puteam sa disting ceva.M-a trecut un fior,si in visul meu ploua,si Bella era uda cu fata plina de sange si buzele fara culoare...fara viata.

Am tras draperia,ca si cand asta putea sa stearga visul acela urat din mintea mea,nu puteam sa uit acea imagine,cu tot raul pe care mi-l facuse,nu imi doream sa moara.Am simtit cum inima mi se opreste,daca asta este motivul,pentru care nu ne-am intalnit?,trecusera doua saptamani de cand o denuntasem,si se pare ca o inghitise pamantul,nu aparea de nicaieri,politia cautase in tot orasul.


"Daca mor,nu pierde nimeni nimic,poate chiar este o favoare."Mi-am adus aminte ca mi-a zis astfel de cuvinte,eram terminat,mi-am pus mainile in cap,daca a facut o prostie si si-a luat viata?Nu,asta nu poate fi adevarat,ii gaseau corpul daca se intampla asta.

N-am fost in stare sa mai inchid un ochi toata noaptea,aveam capul greu,chipul ei fara viata era tatuat in gandurile mele si scoteam mii de concluzii despre ce ar putea insemna acel cosmar.Razele soarelui se iveau dupa o noapte furtunoasa,mi-au strabatut fereastra,se facuse dimineata si eu nici macar nu-mi dadusem seama,priveam in gol.

M-am uitat din nou la ceas,trecuse de ora 8 dimineata,asa ca am decis sa sun la comisariat sa vad daca au vreo veste despre Bella,dar mi-au raspuns cu aceleasi cuvine:"cautam in continuare".Am sunat din nou pe cei pe care-i cunosteam,cum puteau fi atat de inapti?

-sunt priotitati,domnule Cullen,avem lucruri mult mai grave de rezolvat decat un simplu jaf,cum ar fi un cadavru gasit in saci negrii pe rau.

In fiecare noapre se repeta acelasi cosmar,erau doar cateva lucruri diferite,dar in final,era la fel,corpul inert al Bellei in mijlocul unui ...nimic.Eram de o saptamana asa,deja imi era frica sa mai dorm,priveam la telvizor pana tarziu,evitand sa ma mai gandesc,dar in final somnul ma lua si visul negru era din nou prezent.

In lunea urmatoare am avut o sedinta cu tatal meu si cu ceilalti membrii din consiliu,m-au intrebat cum merge treaba cu furtul si eu nu am avut ce sa le raspund,doar ca se continua cu cercetarile.Cand s-a terminat sedinta,toti au plecat,dar tatal meu m-a rugat sa-l astept,ca vrea sa vorbeasca cu mine.

-Edward,fiule,stiu ca problema aste te afecteaza destul de mult,sa nu crezi ca nu mi-am dat seama ca nu poti sa dormi bine.
-sunt bine tata,nu-ti face griji,am spus incercand sa par cat mai convingator.
-nu incerca sa ma minti,Edward,stiu ca nu esti bine,si de aceea am luat hotararea sa pleci de la companie pentru un timp.
-ce?,ma concediezi?am intrebat surprins.
-nu,iti dau o vacanta...fara discutii...problema asta este prea personala pentru tine si nu mai faci fata cu restul asa cum trebuie,asa ca mai bine ar fi sa vi aici cand asta se rezolva.Poti sa pleci unde vrei tu si cand esti mai linistit te intorci.
-nu vreau sa plec niciunde.
-bine,atunci du-te si inchidete in camera ta,dar aici nu vreau sa te mai vad.
-tata ! am exclamat desconcertat din cauza tonului vocii lui.
-sunt foarte preocupat din cauza ta,Edward,ma sperie sa te vad asa,sa duci o vina si remuscari care nu-ti apartin.
-am avut incredere in ea si i-am dat mai mult decat o sansa.
-nu este vina ta ca ea nu a stiut sa profite,ca este obisnuita cu o asemenea viata,a oftat si mi-am dat seama de frustarea lui...spune-i lui Emmett sa-ti recomande un coleg,nu poti iesi singur dintr-o astfel de situatie,nu stiu ce sa-ti spun dar ai nevoie de ajutor...profesional...intre timp,te rog,du-te acasa,iti face rau sa stai aici.
-tata,eu...
-nu este o sugestie,Edward,iti ordon.
-bine,tata.

Cand m-am intors in biroul meu,pentru a-mi lua lucrurile,Jessica mi-a spus ca ma sunase agentul Scott Jenks,imediat am luat telefonul si am sunat.

-Jakes,buna ziua.
-alo,buna ziua,sunt Edward Cullen.
-D-le Cullen,am vesti,se pare ca am gasit-o,am trimis fax cu numele si poza fetei si avem un raspuns din Ankansas,este o fata internata fara identitatecare corespunde descrierii dumneavoastra,trebuie doar sa verificam daca e ea.
-internata? de ce?am intrebat speriat,amintindu-mi de teribilul cosmar.
-asta nu mi-au specificat,cred ca a avut un accident,a fost gasita pe strada,acum o saptamana,peste doua zile merg sa verific si sa incep cu procesul judiciar.
-in ce spital este?
-imi pare rau domnule Cullen,nu va pot da aceasta informatie,va rog,tineti-va la distanta de asta,noi avem grija de tot,cand o sa o aducem aici ,o sa va anunt,la revedere.

Cum sa ma tin departe de asta?Trebuia sa aflu unde este si ce se intamplase,cosmarul se trensformase in realitate,ceva rau i se intamplase Bellei si eu o blestemasem,ce tampit am fost.

imediat am cautat pe internet,toate spitalele din Arkansas,si am inceput sa sun la fiecare cerand informatii despre o fata internata pe care nu au avut cum sa o identifice si pe care au gasit-o pe strada cu o saptamana un urma.Dupa cateva ore de cautari,in 3 spitale mi-au confirmat informatia,am copiat datele si am cautat cel mai apropiat zbor spre acel oras.

-fiule,ce faci inca aici?a intrebat tatal meu intrand in birou.
-o sa-ti urmez sfatul,plec in vacanta cateva zile,faceam rezervarile.
-mi se pare o idee foarte buna,unde pleci?
-la Arkansas,inca nu stiu pentru cat timp,am cumparat doar biletul pentru dus.
-este cel mai bine asa,relaxeazate si uita de toate.
-asa o sa fac,multumesc tata.
-nu ai de ce sa-mi multumesti Edward,te iubesc si vreau sa te simti bine,ca si inainte,baiatul vesel si visator cum ai fost mereu.

Am zambit,cu siguranta tatalui meu nu-i placea ce faceam,nu ca ar fi fost impotriva Bellei,dar m-a vazut suferind de cand o cunoscusem,asa ca pentru mine era transcedentala aceasta calatorie,trebuia sa fiu sigur ca este ea,sa o vad si sa stiu ca o sa fie bine dupa ceea ce i se intamplase.

-cand pleci Edward?
-astazi,am gasit un bilet pentru ultimul zbor din seara asta.
-nu credeam ca asa repede,sa ai grija de tine,te rog.
-da tata.

Mi-a dat o puternica si reconfortanta imbratisare,asa cum facea cand eram copil,de-as putea sa-i povestesc ce mi se intampla,ca in acele timpuri,dar nu stiam daca ma intelege,nici macar eu nu ma intelegeam,desi se spune ca iubirea este irationala si ilogica,la mine se confirmase de la inceput.

Am plecat in graba spre casa,exceptand faptul ca mai erau cateva ore pana sa plec la aeroport,dar,graba era singurul lucru care ma calma.Mama a fost surprinsa cand i-am spus ca o sa plec din oras si mai ales ca fusese ideea tatalui meu.Tandra,asa cum era mereu,si-a pus mana calda pe obrazul meu si mi-a urat o vacanta frumoasa,apoi m-a imbratisat si mi-a venit sa plang,am inghitit in sec si m-am abtinut sa nu fac asta,nu voiam sa o preocup,i-am zambit cand m-am indepartat de ea.

-Arkansas?ce este acolo interesant?a exclamat Alice,dupa ce i-am spus ca plec,facandu-mi bagajele.
-de asta merg acolo,sa vad.
-aha,da?si de ce nu mergi la Los Angeles,Miami sau Las Vegas?
-pentru ca acolo cunosc Alice,vreau sa explorez noi orizonturi.
-de ce am impresia ca nu esti sincer cu mine?a spus incrucisandu-si bratele.
-si dupa tine,ce ascund?
-nu stiu,spune-mi tu,dar mi se pare prea suspect sa vrei sa mergi la Arkansas,doar sa vezi cum e,tu nu esti asa,mereu ai planuri fixe.
-sa cunosc acel oras este un plan fix.
-de acord,daca nu vrei sa ai incredere in mine...
-nu-ti ascund nimic,surioara,aceasta vacanta a fost ideea tatei si adevarul e ca nu nu am chef sa merg in locurile pe care le cunosc.

S-a uitat in tavan si apoi s-a incruntat,nu reusisem sa o enervez,dar deja o cunosteam,era foarte geloasa daca ii spuneam despre Bella,cu siguranta o ura si asta chiar nu-mi doream.M-a condus la aeroport si ne-am luat ramas bun cu o imbratisare puternica.Din fericre am reusit sa indepartez cosmarul pe parcursul zborului,speram ca este de bun augur.

La prima ora a diminetii am fost sa inchiriez o masina,cum locul era inca inchis am profitat sa merg sa beau o cafea la un restaurant de vis-a-vis.Am facut rost de o harta a orasului si odata ce am avut masina am plecat spre primul spital.

Am spus ca sunt iubitul Bellei pentru a-mi da mai multe informatii si pentru a-mi permite sa o vad..M-a dus in camera si am ramas cu o profunda impresie vis-a-vis de starea in care se gasea acea fata,am spus ca nu este ea si am plecat spre urmatorul spital.Mi-i s-a intamplat exact acelasi lucru,dar de aici am iesit sperand ca am s-o gasesc in urmatorul.

Cu inima batandu-mi cu putere am plecat spre ultimul spital care era pe lista mea,era cel mai indepartat,aproape la periferia orasului.Nu mancasem nimic tot restul zilei,nu aveam pofta,aveam stomacul strans vazandu-le pe fete in acea stare,si fara ca nimeni sa le poata identifica,viata era intradevar foarte cruda cu unele persoane,macar imi puteam face o idee de cum putea sa arate Bella.

Intr-un final am ajuns la spital,nici macar nu am parcat unde trebuia,eram prea nerabdator,pentru a ma uita la detalii.Am intrat grabit in receptie pentru a cere informatii,infirmiera,m-a dus in camera de la capatul culoarului.Temator m-am apropiat de persoana care era intinsa pe acel pat,conectata la o multime de aparate.

Socul a fost mult mai mare fata de fetele pe care la vazusem mai devreme,starea ei era mai rea,si,efectiv era ea,stapana inimii mele,sarmana mea hoata,Bella mea.Lacrimile au inceput sa-mi curga pe fata,vazandu-i chipul plin de rani,o rana pe frunte,o alta pe buza inferioara,bratele ei pline de hematoame.Am ridicat asternuturile albe care ii acopereau jumatate din corp si am incaput sa plang si mai rau,avea genunchii bandajati si coapsele vinete,piciorul drept prins in atele.

-deci? este iubita dumneavoastra tinere?a intrebat infirmiera,am simtit durere in vocea ei.

Abea daca am putut sa aprob cu capul,ea mi-a mangaiat umarul.Voiam sa o imbratisez pe Bella,voiam sa am o putere sa-i iau toate durerile si sa o vad din nou zambind,macar sa o vad furioasa,voiam sa o vad sanatoasa.

-ce i s-a intamplat? am intrebat cu vocea tremuranda ,printre lacrimi.
-acum o sa-l chem pe doctor pentru a va explica.

A iesit din camera,si singurul lucru pe care am putut sa-l fac a fost sa-i ating mana dreapta,am ridicat-o si i-am dat cateva saruturi scurte,delicate,am deschis ochii mari cand am simtit ca m-a strans de mana,atunci a intrat doctorul.

-buna seara,sunt doctorul Mike Newton,am inteles ca sunteti iubitul pacientei.
-da,Edward Cullen,am raspuns stergandu-mi lacrimile si intinzand mana.
-imi pare bine,ce bine ca in sfarsit o identifica cineva.
-ce i s-a intamplat?
-un baiat a adus-o intr-o stare foarte rea,a gasit-o pe marginea strazii,foarte aproape de acest spital,imediat i-am facut analizele si ne-am dat seama ca i-au provocat un avort clndestin,si in plus am gasit resturi de cocaina in sange,nu stim daca o consuma fregvent sau i-a fost data pentru a interveni chirurgical.A pierdut mult sange,are cateva lovituri in abdomen,doua coaste rupte,si femurul fracturat.A trebuit sa-i punem sapte copci la rana din frunte si doua la buza,nu avem idee cum a ajuns pe sosea,se pare ca a cazut de undeva.

Am ramas paralizat,era prea multa informatie pentru moment:avort,lovituri,fracturi,pierderi de sange,nu stiam ce sa zic sau ce sa intreb,mintea mea mergea in gol.

-o sa-si revina? asta ma interesa cel mai mult.
-se recupereaza foarte repede,dar inca nu putem canta victorie,starea ei este foarte delicata,e in coma.

Inima mea s-a oprit cand am auzit diagnosticul,nu ,te rog,ea nu poate sa moara,nu atat de tanara,nu acum cand eu o iubeam atat de mult.

-in ceea ce priveste avortul,o sa aiba sechele?
-imi pare rau sa va informez ca...nu o sa mai poata avea copii...-am scos uterul aproape in totalitate...ne pare rau...ne-a fost imposibil sa facem ceva,prioritar a fost sa-i salvam viata.