marți, 27 aprilie 2010

Copacii mor in picioare .Cap 4.





CAP 4.Legaturi.




-Bella,ce s-a intamplat? il cunosti pe Edward? ,intreaba Alice cand Tanya inchise usa in spatele ei.
-da Alice,este...EL...spuse cu vocea intrerupta,privea fix.
-cine EL?
-este ...EL...REGELE MEU,Alice...cel din noaptea cu petrecerea de acum 6 ani,este EL ,Alice.
-Bella,Edward este acel baiat din Forks?de la petrecere?,nu-mi vine sa cred,il stiu de cativa ani dar nu mi-am adus aminte de el niciodata.Bella,ce simti?intreba Alice asezandu-si mainile pe obrajii ei care mai aveau putin si luau foc.
-nu stiu ce sa fac Alice,simt ca ma prabusesc,simt cum se surpa pamantulsub picioarele mele...se aseza pe scaun.
-poftim,bea putina apa,te rog linisteste-te ,ma sperii Bella,ce pot sa fac pentru tine?intreba ea cand o vazu alba la fata si transpitata.
-Alice,unde e Vanessa? intreba ea cu voce tare,uitase complet de ea.
-a luat-o Emmett,stai linistita,e la receptie.-ce o sa faci acum,ce pot sa fac pentru tine?
-nu stiu,stiu doar ca m-a recunoscut,altfel nu ar fi plecat asa fara nici un cuvant.
-cu siguranta te-a recunoscut ,Bella !l-am vazut cum te priveste,dar te privea cu dragoste,am vazut asta in ochii lui ,era placut surprins.
-ce tot vorbesti,Alice,ce dracu vorbesti de dragoste,n-am insemnat nimic pentru el ,am fost doar una in plus,stii foarte bine asta.
-trebuie sa vorbesti cu el,sa-i ceri niste explicatii.
-nu am ce sa vorbesc cu el,imi doresc sa dispara ,din nou,acum pentru totdeauna.
-chem un taxi sa te duca acasa,nu arati bine deloc,o sa vin si eu in cateva ore.

Alice suna la firma de taxiuri si in cateva minute ,masina era afara ...o astepta.

-sa ai graija de tine ii spuse Alice si o imbratisa puternic.
-stai linistita Alice,o sa fiu bine.

Edward,facu cateva schite cu chipul Bellei,aprinse o tigara si cazu pe ganduri.Trebuie sa fie ea...Dumnezeu mi-a trimis-o in sfarsit,imi simt iar inima batand ,exact ca in acea noapte,acea noapte in care ea mi s-a daruit,mi-a daruit virginitatea ei,in schimbul unui simplu "te iubesc"...dar acel "te iubesc" a fost adevarat,a fost spus din inima,a fost dragoste la prima vedere.Era fericit ca acum avea unde sa o gaseasca si nu avea de gand sa renunte,numai daca ea isi iubea sotul indeajuns de mult,incat nu putea sa-l paraseasca,gandea Edward,eu nu am nici un motiv sa ma apresc aici,desi acum cand am gasit-o simt ca am pierdut-o.

Telefonul ii suna dar nu raspunse,era Tanya,femeia cu care se intalnea .

Si-a desfacut camasa si si-a privit tatuajul din dreptul inimii,asta facea mereu cand ii era dor de ea.Trebuie sa fie ea,n-am putut sa o uit niciodata,chipul ei mi-a ramas intiparit in minte,dar e prea tarziu,are un copil,fetita aceea trebuie sa fie rodul unei iubiri si sotul ei sigur o iubeste enorm,nu ai cum sa nu iubesti o asemenea femeie,e impotriva firii...am ajuns prea tarziu...am ajuns prea tarziu...

Bella,ajunse acasa, ochii inlacrimati incepura sa o usture,se abtinuse suficient de mult sa nu planga dar acum era singura ,nu o vedea nimeni,ii venea sa urle de durere,isi simtea inima strangulata,seaca.Se pare ca viata a surprins-o pe la spate,acea noapte a invins din nou si durerea era acum mult prea mare.S-a dus spre baie cu mainile incrucisate sub piept,aplecata de durerea pe care o simte in tot corpul,si-a scos lentilele de contact ,singurul lucru care o ajuta in viitorul apropiat, viitorul la care incepuse sa se gandeasca.

Intorcandu-se in singura ei camera,privirea ii ramase blocata pe semnatura din dreapta tabloului..."E.A. Masen"...Edward.A.Masen,da este aceeasi persoana,acelasi stil,gandi ea luandu-si cutiuta cu bijuterii de pe noptiera.Scoase bucatica de haritie invechita unde EL ii schitase chipul...-Da caelasi stil,aceeasi finete,aceeasi linie curba ingrosata a suvitei de par,aceeasi intensitate a nuantei,bine cat poti sa obtii dintr-o simpla mina cenusie a unui creion.Imaginea lui ii aparu din nou in minte ,acel"te iubesc" se desprinse de pe buzele ei dar tonul era diferit.

Plangea cu pofta si simtea ca se descarca...-iubita lui este atat de draguta...este o persoana pe care nu ai cum sa nu o iubesti,gandi Bella.Nu stia cum a trecut timpul cand Alice batu la usa...i-a deschis si a imbratisat-o.

-Alice ce sa fac ?intreaba Bella plangand.
-vorbeste cu el,daca vrei il sun.
-nu,nu vreau sa-l mai vad,nu ma simt in stare.
-Bella , daca Dumnezeu a vrut sa va intalniti din nou chiar daca e cam tarziu inseamna ca aveti nevoie unul de altul,gandeste-te doar cat ai plans pentru el si cat de mult il iubesti chiar dupa atata timp.
-poate ca el nu ma vrea si nici nu stiu ce simt eu pentru el,poate a fost o obsesie,nu stiu...
-o sa stii cand o sa vorbesti cu el,gandeste-te doar ce-ai simtit cand l-ai vazut,...tu inca il iubesti.

Cateva ore au vorbit si s-au sfatuit,pana cand Bella si Alice au adormit imbratisate.

Dimineata,cand alarma telefonului suna,Bella a sarit ca arsa din pat si Alice la fel.

-Bella,arati groaznic,zise Alice,nu ai dormit bine,nu-i asa.
-ba da...cred...dar ochii ei erau rosii si umflati.
-o sa sun la birou sa anunt ca intarziem,tu fa-ti un dus...eu o sa-ti pregatesc hainele.

Bella intra la dus fara sa spuna nimic,era din nou pierduta in ganduri.Alice a sunat la firma si i-a pregatit hainele Bellei,observa si ea dupa atata timp semnatura de pe tabloul de la capul patului.Hmm era atat de aproape si nici macar nu stiam,ea nu-i stia numele...nu aveam de unde sa-mi dau seama.

Bella iesi de la dus si incepu sa se imbrace in hainele pe care Alice i le pregatise.

-Bella,as putea sa-l intreb de Jasper,ce zici?
-e o idee buna,daca inca mai simti ceva pentru el ,ar fi minunat...la urma urmei tu l-ai parasit din cauza a ceea ce mi-i s-a intamplat mie.As vrea sa te vad fericita...eu una nu mai am nici o sansa...cred...
-Bella,cum poti sa crezi asta?esti libera,esti frumoasa...acum ai tot ce iti doresti.
-are pe Tanya ,Alice...sunt impreuna...chiar tu mi-ai zis.
-da,asa este ,e un obstacol,dar eu zic sa stai de vorba cu el,nu ai de unde sa stii ce relatie ii leaga,poate ca nu o iubeste,eu una nu i-am vazut niciodata prea indragostiti.
-Alice...m-am hotarat,o sa ma indepartez de el...o sa ma fac ca nu-l cunosc,te rog...deocamdata sa nu-l intrebi de Jasper ,asa si-ar da seama ca sunt eu.Chiar daca m-am gandit la el in tot acest timp ne despart totusi multe lucruri ,e prea tarziu,nu vreau sa fiu o piedica in calea fericirii lui.
-lasa lucrurile sa vina de la sine,Bella,timpul va decide.
-ai dreptate o sa incerc sa ma comport cat de normal pot,spuse Bella punandu-si lentilele de contact...ochii mei ar face bine sa se obisnuiasca cu astea...spuse ea hotarata.

Au plecat spre firma si s-au oprit direct la sala de mese a firmei sa ia micul dejun.

.................................................................................................................


-salut,Jasper.
-Edd,ma bucur sa te aud,ce mai faci frate?
-bine...sa zicem ca nu destul de bine...am o rugaminte la tine.Iti mai aduci aminte de petrecerea din Forks?de la hotelul pe care il inchiriase tatal lui James pentru petrecerea mea de 25 de ani?
-da Ed,cum sa nu-mi aduc aminte ! a fost o petrecere pe cinste,dar care-i treaba? asta a fost acum 6 ani nu?
-da...voiam sa te intreb ...cum o chema pe prietena ta ?tipa aceea micuta,tunsa scurt,imaginea lui Alice de acum 6 ani ii venea in minte,acum facea legatura,Jasper ii facuse cunostinta cu ea.
-Alice Cullen,de ce?nu am mai vazut-o de atunci,se suparase pe mine,dar nu stiu de ce,si apoi am plecat din Forks.
-da...Alice...si prietena ei,cea cu care venise atunci...stii cum o chema?
-nu,imi pare rau,dar mi-aduc aminte ca era o fata draguta,slabuta cu parul lung castaniu.
-aha...deci fata aceea era prietena lui Alice,iti aduci aminte nu?
-da...da stiu foarte bine,erau prietene destul de bune,dar era prima data cand ieseam cu Alice si din pacate si ultima data.
-ai vrea sa o reintalnesti?
-pe bune...? stii ceva de ea?
-da...stiu chiar multe...o stiu de cativa ani...dar abea acum am facut legatura.Tu unde esti acum?
-sunt plecat Edward,vin in doua saptamani,am o expozitie in New York,astept si o licitatie,dar te sun cand ajung in Seattle.
-ok,Jazz va programez o intalnire ,chiar atunci avem o prezentare...eu si Alice ,esti invitatul de onoare.
-mersi,chiar mi-ar face placere...Alice era o dulceata de fata.
-vorbim atunci ...

joi, 22 aprilie 2010

Copacii mor in picioare .Cap 3.

Fetita mea Vanessa.









Cap 3.EA si EL.




Timp de doua luni ,Bella si Alice au fost nedespartite,mergeau impreuna la cumparaturi,saloane de frumusete,cluburi.Alice o invatase sa se bucure de viata,sa se relaxeze la un masaj ,sa se distreze intr-un club si mai ales sa aiba incredere in ea,in frumusetea ei si sa lase slabiciunile la o parte.Bella muncea de doua luni la firma de design-vestimentar a lui Alice.Fusese acceptata foarte usor de colegi,invata repede si se descurca de minune,furnizorii incepusera sa o aprecieze si ii faceau deseori cadouri.Invatase sa faca comenzi,stia exact de ce era nevoie pentru ca firma sa progreseze,ba chiar isi dadea cu parerea si alegea modele pentru o productie mai mare...aveau succes.
Bella,era schimbata,mergea cu capul sus,sigura pe ea,ca si cand trecutul disparuse.Ea suferea in tacere,fara ca nimeni sa-si dea seama.Invatase sa poarte pantofi cu tocuri foarte inalte,rochiile pe care le purta erau intotdeauna clasice,mulate pe corp...aceeasi lungime,usor pana sub genunchi.
Emmett,fratele lui Alice,mai tot timpul plecat,impreuna cu sotia sa Rosalie, si fetita lor de 3 ani,Vanessa,s-au intors in sfarsit acasa.Vanessa era superba,satena cu parul lung si spiralat,cu ochii verzi ca ai lui Rosalie.Rosalie ,mereu aranjata si dichisita, frumoasa si gratioasa .Parul lung si blond o facea sa lumineze incaperea in care se afla.Emmett intotdeauna plin de el dar foarte dulce si zambaret.Bella iesea adesea cu Vanessa in parc,o plimba si se jucau mereu impreuna,se intelegeau perfect,de cele mai multe ori,Vanessa remanea sa doarma in garsoniera Bellei,in care era amenajat un coltisor pentru placerile ei.O casuta de papusi si cateva jucarii ,destindeau atmosfera usor trista a garsonierei Bellei.

-Bella,maine o sa-l cunosti personal pe patronul firmei de accesorii Edward Masen,cu care suntem in franciza,vreau sa fi frumoasa,e un personaj destul de tacut si sever uneori,iubita lui este fotomodel si prezinte tinutele noastre...este imaginea firmei noastre.Poate reusesti sa-i intri pe sub piele...ai farmecul tau aparte.
-Alice,stii ca nu sunt buna pentru asta,gandurile Bellei erau mereu indreptate spre EL. IL auzea si acum strigand-o REGINA MEA.Nu vedea mai departe de dragostea pe care i-o purta desi stia ca nu este bine ce face.Cu Alice nu mai vorbea despre EL,voia sa o faca sa creada ca a depasit momentul,dar ea stia cel mai bine...nimic nu-i va sterge imaginea LUI din minte.
-Bella,i-ai captivat pe toti,gandeste-te la Mike...cate cadouri ti-a facut in doua luni de cand te cunoaste? si de cate ori te-a invitat in oras?,bine,nu ai acceptat niciodata si Taylor si Sam,care iti trimite flori aproape zilnic.Furnizorii ne fac reduceri substantiale in ultimul timp,din ce cauza?...oare nu te-ai intrebat?
-Alice,acesti barbati de care tu-mi vorbesti...m-au facut sa am incredere in mine ,sa ma simt apreciata si dorita,dar nici unul nu-mi atrage atentia...pentru mine ! EL...este singurul care m-a facut sa simt ce este dragostea,chiar daca a fost doar pentru cateva ore,eu mi-am dorit asta...ceea ce cu acesti barbati de care imi spui acum,nu-mi doresc.EL este stapanul inimii mele si adevarul este ca nu vreau sa-l uit,stiu...sunt masochista,prefer sa sufar gandindu-ma la EL,ma face sa ma simt...bine.
-Bella,mica mea Bella,stiu fetito si sufar alaturi de tine.Stii...si eu ma gandesc adesea la Jasper ,probabil o sa incep prin a-l cauta ,nu cred sa fie multi Jasper Halle prin Seattle,a spus razand si i-a sters lacrimile Bellei care incepusera sa alunece pe obraji.

Au plecat spre salonul de frumusete,Bella voia sa-si aleaga lentile de contact colorate,voia sa aiba ochii verzi ca ai Vanessei si mai mult ii aducea aminte de ochii LUI.
A doua zi,cand s-a privit in oglinda,i-a aparut imaginea LUI in minte,chiar ca era masochista.Isi purta parul intins,usor filat si nuanta mai inchisa a parului ii scotea ochii in evidenta.Isi alesese o rochie neagra de piele,evident...mulata pe corp,pana sub genunchi.Pantofii decupati cu tocul de 12 centimetrii o facea sa para o adevarata femeie de afaceri.
A plecat spre firma,vorbind cu Vanessa la telefon care venea la sediu sa o vada.Bella era fericita,o iubea pe micuta Vanessa ca pe propria-i fiica,a cumparat cateva dulciuri in drum spre serviciu si a ajuns la timp,cand Emmett a oprit masina in fata sediului.

-Bella,striga Vanessa incantata.
-micuta mea,ai ajuns atat de repede,o saruta pe obraji si o lua in brate.

Emmett,s-a dus sa-si parcheze masina si Bella a intrat in cladire ,strangandu-si printesa la piept.

-Bella, ai ajuns la timp.Vino sa-ti prezint pe cineva,a spus Alice mustacind,Edward Masen si Tanya sunt in biroul meu.

Bella a intrat in birou,cu Vanessa in brate,chinuindu-se sa nu faca vreo entorsa din cauza tocurilor mult prea inalte.

-ea este asistenta mea Isabella Swan,ciripeste Alice,afisandu-si zambetul de elfa pe chip.

Cand Bella si-a ridicat privirea, de pe chipul Vanessei si l-a privit pe Edward,acei ochi verzi care ii umpleau intotdeauna singuratatea,acea privire care o facea mereu sa planga,acel parfum care a izbit-o inca de la intrarea in birou,au facut-o sa respire adand,controlandu-se sa-si pastreze calmul,nu se mai putea tine pe picioare.A lasat-o pe Vanessa jos si a pasit usor inainte pentru a nu da de banuit ca se cunosteau.

-nu se poate,gandea Edward,nu poate fi EA,...ochii EI nu mi-i amintesc asa,REGINA MEA,a disparut acum 6 ani,aici este o alta fata,o fata total opusa EI,o fata rece cu ochii de smarald.Privirea ei il ingheta,tinuta o facea sa fie sigura pe ea...Nu poate fi EA,nu poate fi EA,gandea el,EA era calda si blanda,probabil incep sa o iau razna.A simtit un pumnal in inima si a iesit din birou fara sa spuna vreun cuvant,Tanya l-a privit mirata si Bella a tresarit cand el a trantit usa in spatele lui.

-hmm,una dintre zilele lui proaste,se scuza Tanya.Tanya Denali,ma numesc si ma bucur sa te cunosc Isabella,cred ca o sa ne intelegem de minune.
-cu siguranta,a raspuns Bella pierduta in ganduri si privind in gol.

S-au asezat pe scaune ,dar Bella parea absenta.Taraitul telefonului Tanyei o trezi la realitate.

-alo,dragul meu,ce s-a intamplat?
-nu ma simt prea bine,spune-le ca imi pare rau,o sa fiu acasa.Lasa-ma cateva zile singur,te rog,raspunde Edward,profund afectat de intalnirea neasteptata de care tocmai a avut parte.
-ok Edward,vorbim...ai grija de tine !
-hmm,Edward isi cere scuze,nu se simte prea bine spune Tanya incercand sa salveze situatia desi nu-l crezuse.
-nici o problema,sopteste Alice.
-ok Alice,atunci,sunt pregatita pentru sedinta foto,suna-ma cand ajunge fotograful,sunt la hotel si...Isabella ...mi-a parut bine sa te cunosc.
-si mie Tanya,pe curand.

Ajuns acasa,Edward se aseza pe pat,luandu-si caietul gros in care,pe fiecare pagina era schitat chipul EI,sau spatele,sanii sau mainile,parul ravasit sau ochii...fiecare particica din corpul EI era schitata pe acel caiet.In partea stanga a fiecarei pagini,scria "REGINA MEA" si in partea dreapta semnatura lui.Si-a ridicat privirea spre tabloul de la capul patului ,in care o schitase pe EA.Era intinsa pe pat,acoperita cu un cearceaf,prin care se vedeau formele corpului.Fata ii era acoperita de suvite de par.Oare cine este aceasta Isabella Swan?se intreba Edward.

A intors ultima foaie desenata si a inceput sa-i schiteze chipul Isabellei.Ochii verzi i-a facut intr-o nuanta deschisa de gri,o nuanta stearsa,dar stralucitoare totodata,parul ei acum era drept si filat si buzele mai conturate.

-cu siguranta este aceeasi persoana,exact acelasi chip,aceeasi frumusete,desi inainte era mai stearsa ,privirea copilaroasa se transformase intr-o privire matura,rece...dar nuanta de roz persista in obrajii ei,nici un zambet...Expresia de pe chipul ei imi demonstra ca ma recunoscuse,era EA...este REGINA MEA.In partea stanga,acum a scris Isabella Swan si in partea dreapta..."REGELE TAU"
-oricum am ajuns prea tarziu,are o fetita,ii semana...mai ales la ochi,dar ochii aceia nu erau ai REGINEI MELE,nu...simt ca innebunesc,puteau fi surori...gemene,dar nu...asemanarea era izbitoare,sigur purta lentile de contact.

Se simtea de parca un taiful ii trecuse prin corp si stersese totul in calea lui,dar EA,era inca acolo,se agata strans cu unghile de inima lui si daca reusea sa se desprinda,inima aceea inceta sa mai bata.Si inima dar si mintea ,refuza sa o dea uitarii,o cautase mereu in alte femei,dar nu era la fel,EA era unica ,EA era EA,Ea era REGINA LUI.

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Copacii mor in picioare.Cap 2.

CAP 2.Prietene dupa atata timp.






Dupa o zi intreaga de cautari, de intrebari si raspunsuri gresite,Bella se afla la usa splendidei vile a familiei Cullen.Tremura si nu numai de emotii,ploaia ii udase parul si hainele noi pe care le purta.Cand usa s-a deschis,zambetul lui Alice pieri,recunoscand-o.
-Alice?
-Bella...Bella,tu esti?
-da,eu,dupa atata timp,am ceva sa-ti inapoiez,zice Bella,scotand cateva bagnote pe care le pusese separat in unul dintre buzunarele jachetei.-Poftim,datoria mea ...cu dobanda.
-Bella,intra si termina cu asta,nu ai nimic sa-mi inapoiezi.
Alice a imbratisat-o puternic si plangea,lacrimile i se inodau sub barbie.
-iarta-ma Bella,iarta-ma ca nu te-am mai cautat,sunt o lasa.Iarta-ma ca te-am luat cu mine la acea petrecere.Ii era rusine de ea insasi si traise timp de 6 ani cu acea vinovatie,cu ura pentru propria-i persoana.
-Alice,nu a fost vina ta !stiu ca tu nu mi-ai face asta niciodata,nu ai de ce sa te simti asa,nu am ce sa-ti iert,si in plus daca eu nu voiam ...nu se intampla...chiar daca a fost o gresala.
Alice era singura acasa,parintii ei inca nu se intorsesera de la serviciu ,s-au asezat pe canapeaua din living inca imbratisate,plangeau de bucurie ca se revedeau.
-ai mai aflat ceva de EL?intreaba Alice curioasa.
-nu,nu stiu absolut nimic raspunde Bella privind in gol.
-dar cum de ai venit in Seattle,cum de m-ai gasit?
-Alice,am suferit atat de mult,nici nu am putere sa-ti povestesc,dar in fine...am mostenit o casuta in Forks si o garsoniera in Seattle.Am venit sa locuiesc aici...ca sa uit.Am mai multe posibilitati,vreau un loc de munca,vreau sa uit tot,dar noaptea aia nu vreau totusi sa o uit.IL urasc si IL iubesc in acelasi timp,stiu ca nu am sa-L mai intalnesc vreodata,dar stiu ca s-a purtat atat de frumos,imi amintesc si acum privitea lui...si parfumul...IL aud cateodata strigandu-ma,imi spunea REGINA MEA si el era REGELE MEU.
-Bella,imi pare atat de rau ! sopteste Alice imbratisand-o din nou.
-cu regretele nu facem nimic,vreau sa ma angajez,ajuta-ma sa-mi caut un loc de munca.
-Hm,cu cea mai mare placere.Ti-ai terminat scola nu?,ce studii ai?
-da am terminat,afaceri economice.
-ok,atunci poti sa incepi sa lucrezi cu mine,stii tu...contabilitate,contracte si tot ce tine de asta,este mult de munca dar o sa te ajut si eu si cu siguranta o sa te descurci,mi-am deschis o firma...Design vestimentar.
-la haine nu ma pricep deloc Alice,zice ea aducandu-si aminte de bataia de joc si rasetele colegilor pe seama hainelor pe care le purta.
-o sa te invat,si in plus ai nevoie de o schimbare de look,maine va fi marea schimbare pentru tine.
-sunt de acord,accepta Bella,voia totusi o schimbare radicala,voia sa inceapa o viata noua alaturi de prietena ei cea mai buna.
-ce-ar fi sa dormi la mine in seara asta?ca in vremurile bune.

Bella a zambit si a acceptat imediat.

-Bella? se auzi vocea lui Esme care tocmai intra pe usa.
-Esma,imi pare atat de bine sa te vad.
-Bella?...intra si Carlisle zambind,anii nu par a fi trecut peste tine,se apropie si o imbratisa,ce-i cu tine aici !
-m-am mutat aici,o sa locuiesc in Seattle.
-ne bucuram enorm,o imbratisaza si Esme si o saruta pe obraz.
-ai unde sa stai?...poti sa ramai la noi !o invita Carlisle.
-da,am o garsoniera mostenita ,pe Strada Sperantei,o batrana de care am avut grija mi-a lasat toata averea ei...
-cu siguranta ai meritat asta,esti o fata speciala,Bella.
-asa tind sa cred si eu,spune Bella,privind din nou in gol,vocea LUI o auzi din nou...REGINA MEA.
-hai sus,Bella,trebuie sa-ti faci un dus si sa te schimbi,esti uda...o trage Alice de mana si o taraste pe scari.Bella o sa doarma aici in seara asta,este obosita si e tarziu.
-poate sa ramana cat doreste,sopteste Carlisle.
-noapte buna,spune Bella,urcand scarile.
-noapte buna scumpo,simte-te ca acasa,zambeste Esme,era fericita ca Alice isi recuperase prietena.
Hmm,sa ma simt ca acasa,de unde sa stiu cum trebuie sa te simti,am casa doar de cateva saptamani si inca nu m-am obisnuit cu gandul,chiar si asa simt lipsa casutei din Forks in care faceam in fiecare zi curatenie si o ingrijam pe batrana Veronica,isi soptea Bella,fara cuvinte.
Esme si Carlisle era un cuplu perfect, sensibilitatea ei se completa perfect in sarmul lui,erau ca doua piese de puzzle.
Bella si-a facut un dus si s-a imbracat in pijamalele cu pisicute pe care i le oferise Alice,era o prietena buna,gandea Bella,s-a asezat in pat langa ea si priveau cercurile luminoase proiectate pe tavan.
Gandurile lui Alice erau indreptate spre petrecerea de acum 6 ani,unde fusese invitata de Jasper .Cativa prieteni ai lui Jasper venisera in Forks sa organizeze petrecerea surpriza a unuia dintre prietenii lui care implinea 25 de ani.De ce a trebuit sa o iau si pe Bella cu mine?.EL i-a frant inima in seara aia si nu a mai cautat-o niciodata.
-Bella...! cum era EL?
-bland si atent,raspunde Bella aducandu-si aminte de mangaierile LUI,dar tot "inca una pe lista" LUI am fost.Poate m-a pus in capul listei,eram virgina pe care si-o dorea atat de mult.-Am fost un cadou,Alice.Un cadou oferit de prietenii LUI si nici macar nu stiam asta.Isi aducea aminte dialogul dintre EL si prietenii LUi,in dimineata de dupa,in care ea iesise din camera hotelului inchiriat pentru petrecere.

"-Ei prietene ti-a placut cadoul?
-Da...era virgina,mi-am dat seama prea tarziu ,cand nu am mai putut da inapoi,vorbea El,uitandu-se in gol.
-ooo...mai bine,nu asta iti doreai?
-Ba da...dar...
-Fara resentimente,avem toata viata inainte,spune unul dintre ei si-l bate pe umar."

Bella a plecat,furisandu-se pe usa de incendiu si de atunci n-a mai stiut nimic de EL,ramasese doar cu inelul facut dintr-o hartie de ciocolata,un fel de staniol,prin care se logodisera in acea noapte si bucatica de hartie pe care era schitat chipul ei,singurele amintiri de la el.

-nici eu nu l-am mai vazut pe Jasper de atunci,era prima noastra intalnire si nu mi-au placut foarte mult prietenii lui dar el imi placea foarte mult.
-dar de unde erau toti acei baieti Alice?,nu-i mai vasusem niciodata si nici pe Jasper nu l-am mai vazut de la acea petrecere,intreaba Bella.
-erau prieteni cu Jasper, se intalneau mereu la concursurile de arte plastice,Jasper a plecat in Seattle dupa cateva zile,el nu stie ca si eu m-am mutat aici,poate l-as gasi daca l-as cauta,sunt zile in care ma gandesc destul de mult la el.Pe ceilalti nici eu nu-i cunosteam ,am fost foarte absorbita de Jasper ca sa-i observ si pe ceilalti,nici macar pe "sarbatorit"nu l-as mai recunoaste.
-eu imi aduc perfect aminte privirea lui Alice,n-am sa-l pot uita vreodata,mi-a spus ca ma iubeste,mi-aduc perfect aminte,am simtit ca mi-o spune din suflet,n-am sa pot uita vreodata noaptea aia,spuse Bella cu privirea fixata pe un punct al tavanului si lacrimile ii curgeau de la colturile ochilor spre tample,se abtinea sa nu suspine.
-dar cum ai ajuns in acea camera?...nu ai vrut sa-mi povestesti la momentul acela,nu ai iesit zile intregi din camera de camin,intreaba Alice incruntandu-si fruntea.
-ma simteam putin ametita de la sampanie si unul dintre baieti mi-a spus sa urc intr-una dintre camere sa ma intind putin.Am urcat la ultimul etaj,nu voiam sa mai aud muzica asurzitoare,aveam nevoie de liniste.
-vreau sa-mi povestesti,as vrea sa stiu,sopti Alice curioasa.
Bella,isi stearsa lacrimile si ofta.
-Bella?...plangi?bine,nu-mi povesti , nu vreau sa te intristezi si mai rau,imi pare rau ca am deschis subiectul asta.
-nu Alice,...nu e asta...mereu plang cand ma gandesc la EL,de fapt in fiecare zi,chiar vreau sa-ti povestesc,vreau sa ma descarc intr-un fel,n-am povestit nimanui,niciodata,de 6 ani port povara asta si este din ce in ce mai greu .

Bella incepu sa-i povesteasca lui Alice si ea asculta atenta.

-la aproximativ o jumatate de ora ,de cand eram intinsa pe pat,am auzit batand la usa.Am intrebat cine este dar nu mi-a raspuns nimeni,doar am vazut usa deschizandu-se si cel mai frumos barbat pe care l-am vazut vreodata ,...a intrat cu doua cupe de sampanie si o ciocolata.S-a asezat pe pat langa mine si mi-a intins unul dintre pahare.L-am refuzat ,spunandu-i ca ma simt deja ametita ,desi ma simteam foarte bine.Nu a vorbit prea mult,s-a apropiat sa ma sarute si o facea atat de bine ca eu m-am pierdut in mangaierile LUI.M-a intrebat daca intradevar vreau sa fac dragoste cu el si i-am raspuns afirmativ,fara macar sa clipesc ,nu-l cunosteam...dar s-a purtat minunat Alice,a fost atat de dulce si atent si romantic.In timp ce IL simteam inauntrul meu,mi-a soptit ca ma iubeste si am simtit ca spune asta din suflet.Apoi mi-a schitat chipul pe o bucata de hartie si ne-am facut unul altuia inele din staniolul de la ciocolata.A spus ca asta o sa ne uneasca pentru totdeauna,mi-a spus ca eu sunt Regina Lui,el era Regele Meu.A fost un joc frumos si inocent as zice.
Alice incepuse sa planga si si-a imbratisat prietena,au adormit ,oboseala Bellei isi spunea cuvantul.

duminică, 11 aprilie 2010

Copacii mor in picioare...cap 1.Acasa.

Am inceput sa scriu un nou fic,acum cateva zile am venit in Bucuresti si de-abea mi-am citit mail-urile si ficurile preferate ,credeti-ma ca nu am avut timp de nimic.
In acest fic este vorba evident despre Edward si Bella.Bella foarte saraca,traieste cum poate ,dar o poarta i se deschide in sfarsit,isi cauta prietena pe care nu o mai vazuse de cativa ani si se angajaza la firma ei.Edward este si el prin preajma,asa e normal.Ficul este povestit la persoana a-3-a.Oricum,din primul capitol o sa va dati seama despre ce e vorba.





Cap 1.



Cap 1.Acasa.





Bella,in sfarsit avea casa ei,desi era mica,cu doua camere,o baie si o bucatarie,avea un loc pe care sa-l numeasca "acasa",suferise ani in sir,crescand la orfelinat,cu mancare putina si batai,tipete si pedepse.La 18 ani ,cand parasise orfelinatul,singura prietena pe care o avea,Alice,a ajutat-o sa intre la facultae,oferindu-i o suma de bani,pentru a se inscrie,acolo avea un loc unde sa doarma,cateva camere pentru studentii silitori si constinciosi,dar si aceasta singura prietena,plecase ,familia ei se mutase in Seattle,noi locuri de munca si un viitor pentru copii lor.
In timpul facultatii,Bella muncea pe unde i se oferea ceva cat de cat platit,menajera,bona,ingrijitoare.Avea nevoie de bani pentru a-si plati facultatea si restul nevoilor oricarui om.
Cand batrana Veronica ,a murit rapusa de cancer,femeia de care Bella avea grija,ea a mostenit casuta cocheta,de la marginea padurii din Forks,o suma frumusica de bani pe care batrana Veronica ii stransese pentru ea,si o garsoniera in Seattle,care ramasese fara proprietar,deoarece singurul fiu al Veronicai,murise intr-un accident de masina cu cateva luni in urma.
Bella,terminase facultatea cu note destul de mari,avea sanse sa sea angajeze pe un post destul de bun...in Seattle...se gandi ea,voia sa-si vada si prietena de care ii era atat de dor.S-a ridicat brusc in picioare,stergandu-si lacrimile.
-o sa plec la Seattle,orasul asta imi aduce atat de multa suferinta si mai ales EL.EL mi-a adus atata suferinta,doar pentru cateva ore de placere...sper sa putrezeasca sub o piatra si sa nu fie gasit niciodata,soptea Bella pentru ea.
A reusit sa-si faca o rezervare,avea avion chiar in seara asta,in gandurile ei aparea acelasi cip,acelasi parfum pe care nu reusea sa il uite de 6 ani.A terminat de impachetat,putinele haine pe care le avea,cutiuta cu bijuterii,de mare valoare sentimentale,fusese a batranei Veronica si bucatica de hartie invechita,pe care era schitat chipul Bellei.S-a uitat inca o data pe schita pe care o facu-se EL,acum 6 ani in urma.IL iubea si IL ura in acelasi timp,o aseza cu grija in cutiuta de bijuterii,si-a verificat inca o data bagajele si a iesit inchizand usa,nu avea de la cine sa-si ia ramas bun,fusese o persoana prea saraca si nesemnificativa,pentru ca cineva sa-i simta lipsa.Ajunsa la Seattle,seara tarziu,s-a dus direct la un hotel,era prea tarziu pentru a cauta acum apartamentul,probabil era plin de praf si necesita o curatenie amanuntita.
Prima camera de hotel in care a stat vreodata,Bella,i se parea atat de minunata si se gandea cum o arata garsoniera in care va locui de acum inainte,aici avea sa inceapa o viata noua,un oras in care nimeni nu o cunostea,un oras in care nimeni nu radea de hainele rupte pe care le purta,un oras in care nimeni nu intorcea capul dupa ea considerand-o o ciudata.A adormit in halatul de baie alb si pufos al hotelului,pierzandu-se in vise.
Bella era frumoasa si sensibila,cu un suflet nobil,dar cu inima zdrobita,din seara in care el a jurat ca o iubeste , desi mai tarziu aflase ca fusese inca o tarfa cu care voia sa-si satisfaca nevoile sexuale,fusese trimisa in acea camera ,pentru ca el sa primeasca,cadoul mult visat...o virgina.Desi stia care este adevarul,Bella inca se gandea la EL ca ca la primul si singurul barbat din viata ei...prima noapte nu se uita niciodata.
Dimineata,receptionera i-a facut comanda la un taxi si a plecat spre noua ei casa.
-"Strada sperantei ,nr 13"....a zis ea si taximetristul a zambit.
-frumoasa zona,acolo locuiti?
-de astazi,raspunde Bella cu respect.
A coborat soferul ajutand-o cu bagajele,era o cladire cu doua etaje,s-a uitat pe cheie pe care era stantata litera B,se pare ca este la etaj,a gandit ea,sunt doar doua garsoniere intr-o asemenea cladire?,era destul de mare.A urcat la etaj,o singura usa,tot litera B ,a deschis intrand parca intr-un muzeu...,intradevar o singura camera dar imensa...tablouri de jur imprejurul camerei,statui de la cea mai mica la cea mai mare,un pat imens in mijloc,masuta pentru ceai,fotolii,canapea,biroul,pe care statea prafuit un calculator,draperiile groase acopereau fereastrele imense.Bella,s-a apropiat si a tras in lateral draperiile prafuite,incepand sa stranute de la praful care se transforma-se intr-o ceata deasa, intrand prin toate colturile incaperii.A deschis ferestrele si s-a minunat de privelistea de afara,un parc mic cu un lac ii luminase chipul,care nu mai stia de mult timp ce este ala un zambet.Bella zambea dupa atata timp ,era ceva care ii dadea o sparanta."Strada sperantei,nr 13,ap B".Odihnita,deoarece dormise intr-un pat confortabil la un hotel destul de bun,Bella,s-a apucat sa faca ce stia mai bine,curatenie.A sters fiecare obiect,foarte minutios,cu grija,erau lucrurile ei acum si era inebunita dupa ele,le iubea.
Tabloul de la capul patului,care reprezenta o fata culcata pe pat,cu fata ascunsa in perna, cu parul rasfirat pe spate si pe fund,i-a atras atentia...era un nud,alb-negru,in creion,semnat E.A.Masen,intradevar...ciudat de frumos.
In bucatarie era tot ce aveai nevoie,doar mancare nu,ce era mai important...-trebuie sa merg la cumparaturi,si-a zis Bella,stomacul ei cerea asta.A coborat,facand cu mana la un taxi...se afla in fata unui mall,soferul ii spusesa ca de aici isi poate cumpara mancare gatita,afland ca vrea sa-si cumpere si imbracaminte.Si asa s-a lasat Bella imbracata de fetele dintr-un magazin de haine de dama.Ii alesesera niste lucruri foarte dragute,care ii scoteau in evidenta pielea alba si ochii ciocolatii.Foarte incantata si-a luat de mancare intorcandu-se inapoi acasa.Si-a aranjat lucrurile in dressing-ul spatios si a scos cutiuta cu bijuterii asezand-o pe noptiera de la marginea patului.-Maine trebuie sa o caut pe Alice...