Hoata.Cap 11.

Cap 11.Infruntand realitatea.





Edward pov.


Propriul meu tipat,m-a trezit,mi-am simtit inima lovindu-mi pieptul,din cauza accelerarilor,avusesem un cosmar.Mi-am pus o mana pe frunte si mi-am dat seama ca eram transpirat.Am aprins veioza de pe noptiera de langa patul meu si m-am uitat la ceas,era aproape 4 dimineata,o puternica ploaie lovea pervazul ferestrei mele.M-am asezat pe marginea patului asteptand sa ma linistesc.

-esti bine?intreba Alice,deschizand usa camerei mele.
-da, a fost doar un cosmar.
-pot sa stiu cine e Bella?a soptit intrand si asezandu-se langa mine.
-nimeni.
-hmm,ce ciudat sa te trezesti atat de devreme strigand numele nimanui !
-acum ai venit?am intrebat vazand-o in blugi si camasa.
-ai schimbat subiectul,fratioare...e ok daca nu vrei sa-mi spui.
-de unde vi?am insistat.
-daca tu imi spui cine este Bella,eu iti spun de unde vin.
-pe maine Alice,du-te la culcare ca este deja foarte tarziu.
-ia te uita,preferi sa ramai cu indoiala?ceva foarte grav trebuie sa se fi intamplat.
-somn usor Alice.
-gata,am inteles,pe maine,sper ca si tu sa ai un somn bun,si sa nu mai ai cosmaruri cu persoane care nu exista.

Am petrecut-o cu privirea si ea a iesit incruntata.M-am ridicat si m-am apropiat de fereastra,am ridicat draperia si am privit pe strada.Ploaia era destul de deasa,deabea daca puteam sa disting ceva.M-a trecut un fior,si in visul meu ploua,si Bella era uda cu fata plina de sange si buzele fara culoare...fara viata.

Am tras draperia,ca si cand asta putea sa stearga visul acela urat din mintea mea,nu puteam sa uit acea imagine,cu tot raul pe care mi-l facuse,nu imi doream sa moara.Am simtit cum inima mi se opreste,daca asta este motivul,pentru care nu ne-am intalnit?,trecusera doua saptamani de cand o denuntasem,si se pare ca o inghitise pamantul,nu aparea de nicaieri,politia cautase in tot orasul.


"Daca mor,nu pierde nimeni nimic,poate chiar este o favoare."Mi-am adus aminte ca mi-a zis astfel de cuvinte,eram terminat,mi-am pus mainile in cap,daca a facut o prostie si si-a luat viata?Nu,asta nu poate fi adevarat,ii gaseau corpul daca se intampla asta.

N-am fost in stare sa mai inchid un ochi toata noaptea,aveam capul greu,chipul ei fara viata era tatuat in gandurile mele si scoteam mii de concluzii despre ce ar putea insemna acel cosmar.Razele soarelui se iveau dupa o noapte furtunoasa,mi-au strabatut fereastra,se facuse dimineata si eu nici macar nu-mi dadusem seama,priveam in gol.

M-am uitat din nou la ceas,trecuse de ora 8 dimineata,asa ca am decis sa sun la comisariat sa vad daca au vreo veste despre Bella,dar mi-au raspuns cu aceleasi cuvine:"cautam in continuare".Am sunat din nou pe cei pe care-i cunosteam,cum puteau fi atat de inapti?

-sunt priotitati,domnule Cullen,avem lucruri mult mai grave de rezolvat decat un simplu jaf,cum ar fi un cadavru gasit in saci negrii pe rau.

In fiecare noapre se repeta acelasi cosmar,erau doar cateva lucruri diferite,dar in final,era la fel,corpul inert al Bellei in mijlocul unui ...nimic.Eram de o saptamana asa,deja imi era frica sa mai dorm,priveam la telvizor pana tarziu,evitand sa ma mai gandesc,dar in final somnul ma lua si visul negru era din nou prezent.

In lunea urmatoare am avut o sedinta cu tatal meu si cu ceilalti membrii din consiliu,m-au intrebat cum merge treaba cu furtul si eu nu am avut ce sa le raspund,doar ca se continua cu cercetarile.Cand s-a terminat sedinta,toti au plecat,dar tatal meu m-a rugat sa-l astept,ca vrea sa vorbeasca cu mine.

-Edward,fiule,stiu ca problema aste te afecteaza destul de mult,sa nu crezi ca nu mi-am dat seama ca nu poti sa dormi bine.
-sunt bine tata,nu-ti face griji,am spus incercand sa par cat mai convingator.
-nu incerca sa ma minti,Edward,stiu ca nu esti bine,si de aceea am luat hotararea sa pleci de la companie pentru un timp.
-ce?,ma concediezi?am intrebat surprins.
-nu,iti dau o vacanta...fara discutii...problema asta este prea personala pentru tine si nu mai faci fata cu restul asa cum trebuie,asa ca mai bine ar fi sa vi aici cand asta se rezolva.Poti sa pleci unde vrei tu si cand esti mai linistit te intorci.
-nu vreau sa plec niciunde.
-bine,atunci du-te si inchidete in camera ta,dar aici nu vreau sa te mai vad.
-tata ! am exclamat desconcertat din cauza tonului vocii lui.
-sunt foarte preocupat din cauza ta,Edward,ma sperie sa te vad asa,sa duci o vina si remuscari care nu-ti apartin.
-am avut incredere in ea si i-am dat mai mult decat o sansa.
-nu este vina ta ca ea nu a stiut sa profite,ca este obisnuita cu o asemenea viata,a oftat si mi-am dat seama de frustarea lui...spune-i lui Emmett sa-ti recomande un coleg,nu poti iesi singur dintr-o astfel de situatie,nu stiu ce sa-ti spun dar ai nevoie de ajutor...profesional...intre timp,te rog,du-te acasa,iti face rau sa stai aici.
-tata,eu...
-nu este o sugestie,Edward,iti ordon.
-bine,tata.

Cand m-am intors in biroul meu,pentru a-mi lua lucrurile,Jessica mi-a spus ca ma sunase agentul Scott Jenks,imediat am luat telefonul si am sunat.

-Jakes,buna ziua.
-alo,buna ziua,sunt Edward Cullen.
-D-le Cullen,am vesti,se pare ca am gasit-o,am trimis fax cu numele si poza fetei si avem un raspuns din Ankansas,este o fata internata fara identitatecare corespunde descrierii dumneavoastra,trebuie doar sa verificam daca e ea.
-internata? de ce?am intrebat speriat,amintindu-mi de teribilul cosmar.
-asta nu mi-au specificat,cred ca a avut un accident,a fost gasita pe strada,acum o saptamana,peste doua zile merg sa verific si sa incep cu procesul judiciar.
-in ce spital este?
-imi pare rau domnule Cullen,nu va pot da aceasta informatie,va rog,tineti-va la distanta de asta,noi avem grija de tot,cand o sa o aducem aici ,o sa va anunt,la revedere.

Cum sa ma tin departe de asta?Trebuia sa aflu unde este si ce se intamplase,cosmarul se trensformase in realitate,ceva rau i se intamplase Bellei si eu o blestemasem,ce tampit am fost.

imediat am cautat pe internet,toate spitalele din Arkansas,si am inceput sa sun la fiecare cerand informatii despre o fata internata pe care nu au avut cum sa o identifice si pe care au gasit-o pe strada cu o saptamana un urma.Dupa cateva ore de cautari,in 3 spitale mi-au confirmat informatia,am copiat datele si am cautat cel mai apropiat zbor spre acel oras.

-fiule,ce faci inca aici?a intrebat tatal meu intrand in birou.
-o sa-ti urmez sfatul,plec in vacanta cateva zile,faceam rezervarile.
-mi se pare o idee foarte buna,unde pleci?
-la Arkansas,inca nu stiu pentru cat timp,am cumparat doar biletul pentru dus.
-este cel mai bine asa,relaxeazate si uita de toate.
-asa o sa fac,multumesc tata.
-nu ai de ce sa-mi multumesti Edward,te iubesc si vreau sa te simti bine,ca si inainte,baiatul vesel si visator cum ai fost mereu.

Am zambit,cu siguranta tatalui meu nu-i placea ce faceam,nu ca ar fi fost impotriva Bellei,dar m-a vazut suferind de cand o cunoscusem,asa ca pentru mine era transcedentala aceasta calatorie,trebuia sa fiu sigur ca este ea,sa o vad si sa stiu ca o sa fie bine dupa ceea ce i se intamplase.

-cand pleci Edward?
-astazi,am gasit un bilet pentru ultimul zbor din seara asta.
-nu credeam ca asa repede,sa ai grija de tine,te rog.
-da tata.

Mi-a dat o puternica si reconfortanta imbratisare,asa cum facea cand eram copil,de-as putea sa-i povestesc ce mi se intampla,ca in acele timpuri,dar nu stiam daca ma intelege,nici macar eu nu ma intelegeam,desi se spune ca iubirea este irationala si ilogica,la mine se confirmase de la inceput.

Am plecat in graba spre casa,exceptand faptul ca mai erau cateva ore pana sa plec la aeroport,dar,graba era singurul lucru care ma calma.Mama a fost surprinsa cand i-am spus ca o sa plec din oras si mai ales ca fusese ideea tatalui meu.Tandra,asa cum era mereu,si-a pus mana calda pe obrazul meu si mi-a urat o vacanta frumoasa,apoi m-a imbratisat si mi-a venit sa plang,am inghitit in sec si m-am abtinut sa nu fac asta,nu voiam sa o preocup,i-am zambit cand m-am indepartat de ea.

-Arkansas?ce este acolo interesant?a exclamat Alice,dupa ce i-am spus ca plec,facandu-mi bagajele.
-de asta merg acolo,sa vad.
-aha,da?si de ce nu mergi la Los Angeles,Miami sau Las Vegas?
-pentru ca acolo cunosc Alice,vreau sa explorez noi orizonturi.
-de ce am impresia ca nu esti sincer cu mine?a spus incrucisandu-si bratele.
-si dupa tine,ce ascund?
-nu stiu,spune-mi tu,dar mi se pare prea suspect sa vrei sa mergi la Arkansas,doar sa vezi cum e,tu nu esti asa,mereu ai planuri fixe.
-sa cunosc acel oras este un plan fix.
-de acord,daca nu vrei sa ai incredere in mine...
-nu-ti ascund nimic,surioara,aceasta vacanta a fost ideea tatei si adevarul e ca nu nu am chef sa merg in locurile pe care le cunosc.

S-a uitat in tavan si apoi s-a incruntat,nu reusisem sa o enervez,dar deja o cunosteam,era foarte geloasa daca ii spuneam despre Bella,cu siguranta o ura si asta chiar nu-mi doream.M-a condus la aeroport si ne-am luat ramas bun cu o imbratisare puternica.Din fericre am reusit sa indepartez cosmarul pe parcursul zborului,speram ca este de bun augur.

La prima ora a diminetii am fost sa inchiriez o masina,cum locul era inca inchis am profitat sa merg sa beau o cafea la un restaurant de vis-a-vis.Am facut rost de o harta a orasului si odata ce am avut masina am plecat spre primul spital.

Am spus ca sunt iubitul Bellei pentru a-mi da mai multe informatii si pentru a-mi permite sa o vad..M-a dus in camera si am ramas cu o profunda impresie vis-a-vis de starea in care se gasea acea fata,am spus ca nu este ea si am plecat spre urmatorul spital.Mi-i s-a intamplat exact acelasi lucru,dar de aici am iesit sperand ca am s-o gasesc in urmatorul.

Cu inima batandu-mi cu putere am plecat spre ultimul spital care era pe lista mea,era cel mai indepartat,aproape la periferia orasului.Nu mancasem nimic tot restul zilei,nu aveam pofta,aveam stomacul strans vazandu-le pe fete in acea stare,si fara ca nimeni sa le poata identifica,viata era intradevar foarte cruda cu unele persoane,macar imi puteam face o idee de cum putea sa arate Bella.

Intr-un final am ajuns la spital,nici macar nu am parcat unde trebuia,eram prea nerabdator,pentru a ma uita la detalii.Am intrat grabit in receptie pentru a cere informatii,infirmiera,m-a dus in camera de la capatul culoarului.Temator m-am apropiat de persoana care era intinsa pe acel pat,conectata la o multime de aparate.

Socul a fost mult mai mare fata de fetele pe care la vazusem mai devreme,starea ei era mai rea,si,efectiv era ea,stapana inimii mele,sarmana mea hoata,Bella mea.Lacrimile au inceput sa-mi curga pe fata,vazandu-i chipul plin de rani,o rana pe frunte,o alta pe buza inferioara,bratele ei pline de hematoame.Am ridicat asternuturile albe care ii acopereau jumatate din corp si am incaput sa plang si mai rau,avea genunchii bandajati si coapsele vinete,piciorul drept prins in atele.

-deci? este iubita dumneavoastra tinere?a intrebat infirmiera,am simtit durere in vocea ei.

Abea daca am putut sa aprob cu capul,ea mi-a mangaiat umarul.Voiam sa o imbratisez pe Bella,voiam sa am o putere sa-i iau toate durerile si sa o vad din nou zambind,macar sa o vad furioasa,voiam sa o vad sanatoasa.

-ce i s-a intamplat? am intrebat cu vocea tremuranda ,printre lacrimi.
-acum o sa-l chem pe doctor pentru a va explica.

A iesit din camera,si singurul lucru pe care am putut sa-l fac a fost sa-i ating mana dreapta,am ridicat-o si i-am dat cateva saruturi scurte,delicate,am deschis ochii mari cand am simtit ca m-a strans de mana,atunci a intrat doctorul.

-buna seara,sunt doctorul Mike Newton,am inteles ca sunteti iubitul pacientei.
-da,Edward Cullen,am raspuns stergandu-mi lacrimile si intinzand mana.
-imi pare bine,ce bine ca in sfarsit o identifica cineva.
-ce i s-a intamplat?
-un baiat a adus-o intr-o stare foarte rea,a gasit-o pe marginea strazii,foarte aproape de acest spital,imediat i-am facut analizele si ne-am dat seama ca i-au provocat un avort clndestin,si in plus am gasit resturi de cocaina in sange,nu stim daca o consuma fregvent sau i-a fost data pentru a interveni chirurgical.A pierdut mult sange,are cateva lovituri in abdomen,doua coaste rupte,si femurul fracturat.A trebuit sa-i punem sapte copci la rana din frunte si doua la buza,nu avem idee cum a ajuns pe sosea,se pare ca a cazut de undeva.

Am ramas paralizat,era prea multa informatie pentru moment:avort,lovituri,fracturi,pierderi de sange,nu stiam ce sa zic sau ce sa intreb,mintea mea mergea in gol.

-o sa-si revina? asta ma interesa cel mai mult.
-se recupereaza foarte repede,dar inca nu putem canta victorie,starea ei este foarte delicata,e in coma.

Inima mea s-a oprit cand am auzit diagnosticul,nu ,te rog,ea nu poate sa moara,nu atat de tanara,nu acum cand eu o iubeam atat de mult.

-in ceea ce priveste avortul,o sa aiba sechele?
-imi pare rau sa va informez ca...nu o sa mai poata avea copii...-am scos uterul aproape in totalitate...ne pare rau...ne-a fost imposibil sa facem ceva,prioritar a fost sa-i salvam viata.