Mai bine mor decat sa nu te am.Cap 6.

Cap 6.A treia sedinta.


Edward pov.


Era dimineata ,am deschis ochii ma dureau,ma usturau,plansesem mult ,avusesem o noapte de amintiri frumoase dar dureroase.Albumul nostru era plin de fotografii,asezate in ordinea intalnirilor,inca din prima zi in care ne-am cunoscut,in ziua in care ne-am dat primul sarut.Mi-am adus aminte toate etapele relatiei noastre,cum ne-am dezvaluit secrete,lucruri pe care le iubeam si lucruri de care ne temeam,lucruri legate de familiile noastre,imi spunea cat de dor ii era de mama ei,imi povestea durerea pe care a simtit-o cand a gasit-o pe mama ei fara suflare pe pat...lucruri care nu se uita de altfel.

Si eu...eu cum aveam s-o uit,cum aveam s-o uit cand ea m-a invatat ce inseamna iubirea,ea m-a invatat sa fiu un om mai bun,sa vad viata cu alti ochi,si pentru ce atatea schimbari,m-am schimbat degeaba.Nici macar nu am apucat sa-i spun cat de mult o iubesc.I-am spus un "te iubesc",fortat de imprejurari,nu a fost o declaratie de dragoste,asta regretam ...

M-am ridicat din pat si am cautat o cutie,o cutie de pantofi in care am asezat cu grija albumul nostru.Am atasat la fiecare pagina biletelete,in ordinea in care le primisem sau cel putin cat imi aduceam aminte.Am asezat cutia in dulap printre hainele mele,nimeni nu avea sa o gaseasca acolo,mama imi punea intotdeauna hainele curate pe pat.Erau amintirile mele si consideram ca trebuie sa imi stea alaturi,oricum nu voiam sa mai deschid acea cutie,trebuia s-o las pe Bella sa se bucure de raiul unde cu siguranta se afla.

Am coborat sa-mi fac cafeaua,ascunzandu-mi fata de privirea mamei,nu voiam sa-si faca griji.Astazi lasam totul in urma,durerea,amintirile,lacrimile,pe Bella si pe Tanya,da voiam sa-i spun adevarul Tanyei,nu era nici o sansa sa ajung sa o iubesc,trebuia sa pun capat singurului sacrificiu pe care il faceam,acela de a sta cu cineva in potriva vointei mele.

Am ajuns la Tanya si m-a primit cu bratele deschise.

-Tanya,vreau sa vorbesc cu tine,i-am spus fara sa o privesc,dar nu stiu cum sa incep.
-cu inceputul Edward,fara ocolisuri.
-Tanya ,tu stii ca nu o sa pot sa te iubesc,am incercat,pe cuvant dar...
-Edward,nu ma supar,chiar nu este nici o problema,m-am gandit la noi,la relatia noastra si nu am gasit nimic comun,nu avem nici un viitor impreuna.
-imi pare rau Tanya.
-si mie,dar nu avem amintiri,bucurii,surprize,cadouri,nu avem nimic ce ne leaga,sa nu-ti para rau.

Nu ma gandeam ca va fi atat de usor,nu voiam sa-i provoc durere...probabil Tanya era o actrita buna si stia sa ascunda asta.

-deci? ce facem astazi?am intrebat intrerupand linistea,voiam sa ramanem prieteni.Lasand totul la o parte...ne intelegeam perfect.

A fost una dintre cele mai bune zile ale mele,am mancat impreuna,ne-am plimbat,am povestit.Tanya se hotarase sa semneze contractul cu acea firma de cosmetice si o sa fie mai tot timpul plecata.La un moment dat,am vrut sa o sarut,ma simteam ciudat,dar ea a fost cea cere s-a retras,spunandu-mi ca prietenii nu se saruta in asa fel.

Am inceput sa rad uitandu-ma la fata ei ,era foarte serioasa,am vrut sa raman la ea peste noapte dar nu m-a lasat,asa ca am plecat spre casa si m-am hotarat sa merg la o a treia sedinta,voiam sa stiu parerea Angelei despre vizitele Bellei.

Am ajuns acasa seara si am cinat cu familia mea,am urcat apoi in camera lui Alice si i-am povestit totul,i-a parut rau pentru Tanya dar s-a bucurat vazandu-ma asa entuziasmat,ea mi-a povestit despre Jasper despre cat de frumos se poarta cu ea si cat de bine se inteleg,avand in vedere ca se cunosc de o saptamana.

-nu conteaza de cat timp va cunoasteti ,i-am spus,eu am iubit-o pe Bella din prima zi si in cateva luni in care am stat cu ea ajunsesem sa fiu dependent de prezenta ei...ea era universul meu.
-poate asa suntem noi Cullenii,ne indragostim repede si pentru o singura data,mi-a spus Alice.
-sincer nu mi-as dori ,asta ar insemna sa raman singur pentru totdeauna.
-poate a fost obsesie,poate o sa gasesti pe cineva de care o sa te indragostesti.
-sper Alice,sper...am spus ramanand pe ganduri,nu mi-a venit sa cred ca am spus asta,aveam speranta,pana acum doua zile,raspunsul meu era foarte diferit...acum aveam speranta si incepusem sa ma gandesc la viitorul meu...cineva acolo sus ma iubeste.

Era luni si m-am trezit devreme,foarte bine dispus,am plecat spre cabinetul Angelei cu cafeaua in mana,nu o anuntasem ca vin si nu stiam daca o gasesc,dar am batut la usa si ea a deschis.

-Edward...asta da surpriza...ce-i cu tine,parca ai spus...
-Angela,ai timp pentru o a treia sedinta?
-da,intra,imi faceam ordina dar nu conteaza,esti mai important..
-ma bucur sa aud asta,am spus zambind si a intrat,nu era fardata si nici coafata,dar era frumoasa,era naturala si parca avea emotii,am inceput sa rad la gandul ca avea emotii din cauza mea.
-ia loc Edward,presupun ca ai baut cafeaua...se balbaia.
-da,tocmai am terminat-o,am spus si m-am asezat.
-spune-mi ce te-a facut sa te razgandesti si sa te intorci pentru o a treia sedinta.
-vreau sa-ti povestesc in continuare,sa zicem ca nu ti-am spus esentialul.
-te ascult...a spus si s-a asezat pe fotoliul din fata mea.
-in tot acest timp,am avut halucinatii,o vedeam pe Bella mai mereu,in diferite locuri,imi vorbea,imi da biletele,ii simteam mirosul de cate ori aparea,nu era parfumul ei,era un miros de fum , de lemn ars,un miros greu dar stiam ca o sa apara.
-unde sunt acela biletele Edward?m-a intrebat ganditoare.
-au disparut,mereu am crezut ca sunt alaturi de celalalte dar nu,nu le-am gasit niciodata.
-de cate ori te-a vizitat Bella?
-in ultimul timp ,mult mai des,cateodata o visam,eram constient ca era un vis ,dar...cateodata nu era vis,nu nu era vis...era realitate.
-halucinatiile sunt chiar o problema,tu ce ai gandit sa faci in situatia asta?
-m-am gandit ca daca mi-o scot din minte imi va fi mai usor,Angela,chiar vreau sa merg mai departe,sa-mi continui viata...i-am spus implorand-o parca sa ma ajute.
-ma bucur ca gandesti asa si ma bucur foarte mult ca ai avut incredere in mine si mi-ai spus despre asta,conteaza foarte mult...visele nu sunt o problema,creierul tau lucreaza si in timpul somnului,dar atunci cand esti treaz,cand esti constient incearca sa o indepartezi,asta daca crezi ca ii poti rezista...oricum e in imaginatia ta ...Bella nu exista.
-am omis ceva Angela...acum doua zile am fost la aeroport sa astept pe cineva si am vazut-o din nou.Mi-i s-a aruncat pur si simplu in brate,mi-a spus ca este urmarita de cineva, mi-a cerut ajutorul si eu ...ca un idiot am respins-o,eram atat de speriat.
-acum,eu,nu inteleg de ce ai respins-o,norml ar fi fost sa o imbratisezi,nu?
-am simtit un altfel de miros,era o aroma de capsuni...am simtit pentru prima data ca are viata,am atins-o ,i-am vazut ochii inlacrimati...in visele mele ,ea nu plangea niciodata.
-cum au reactionat oamenii din jurul tau?
-nu am remarcat nimic,adevarul este ca nu am avut cand sa ma uit in jurul meu...atunci am realizat ca daca nu era o persoana si era doar in imaginatia mea ,oamenii ar fi trebuit sa ma priveasca ciudat.
-Edward este foarte ciudat,ce-ai facut pe urma?
-ea a fugit ,spunea mereu ca este urmarita si apoi ,ajungand in parcare,cateva persoane de la paza vorbeau despre o fata care fusese urmarita si era pe punctul de a fi violata...nu stiu Angela...am inebunit de tot.
-se pare ca acea fata pe care ai vazut-o la aeroport era intradevar o persoana,probabil ii semana,te-ai gandit la asta?
-m-am gandit si nu pot sa cred ca exista cineva care sa-i semene atat de mult.
-fiecare are o dublura Edward.
-ma simt pierdut Angele,i-am spus si mi-am asezat capul in maini.
-dar esti si obtimist,mi-a spus si s-a asezat in genunchi in fata mea

Am ridicat capul si am privit-o in ochi,am stat asa cateva clipe.

-ce vezi cand ma privesti? am intrebat.
-cu siguranta nu un nebun,tu ce vezi cand ma privesti Edward?
-o fata frumoasa si cu siguranta nu esti Bella.

A zambit aratandu-si dantura perfecta,buzele ei erau groase si uscate si dintr-o data am simtit nevoia de a o saruta.M-am apropiat incet desi eram la cativa centimetrii si i-am atins buzele moi,privind-o in ochi...a fost mai bine decat ma asteptam.M-am retras si mi-am cerut scuze.

-nu ,eu sunt cea care trebuie sa-mi cer scuze Edward,nu este normal sa am o altfel de legatura cu pacientii mei.
-Angela,te rog sa ma ieri,a fost un instinct,nu stiu,ceva de moment...ma simteam intradevar ca un tampit.

Am plecat fericit,saptama viitoare o sa ma intorc ,asa stabilisem.Eram fericit ca Angela nu-mi confirmase ca sunt nebun,facusem bine cand pusesem albumul cu poze in dulap cu gandul de a le da uitarii pentru o anumita perioada de timp.

Asa cum ii spusesem si Angelei nu voiam sa ma mai gandesc atat de mult la ea,o sa-mi petrec timpul cu familia mea si cu prietenii,da...ar fi cazul sa-mi fac prieteni.

Am ajuns acasa si am stat de vorba cu mama,am ajutat-o la curatenie si la pregatirea pranzului,nu voiam sa stau singur in camera mea,acum imi era teama de Bella.Ajunsesem la o concluzie:Bella nu mai exista si nu aveam cum sa o vad,cutia aceea nu aveam de gand sa o deschid,acea fata pe care o vazusem la aeroport cu siguranta ii semana perfect si imi parea extrem de rau ca nu o ajutasem,putea fi tratamentul potrivit pentru boala mea.Desi singura diferenta vizibila intre cele doua erau ochii,acele doua oceane perfect rotunde imi ramasesera intiparite in minte,acei ochi verzi albastrui inecati in lacrimi ii doream pentru mine,pacat ca am realizat asta prea tarziu.