Mai bine mor decat sa nu te am.Cap 9.

Cap 9.Nu te urmaresc...te urmez.





Bella pov.



Marti...primul meu curs.Eram imbracata cu o jacheta alba si o pereche de pantaloni albastru marin.Pantofii cu toc inalt ma faceau mai inalta si sexi,Alice ma ajutase sa-mi gasesc niste haine minunate,simple dar de efect,exact pe gustul meu.Parul prins in coada de cal,imi descoperea gatul si simteam fiecare adiere a vantului rece de dimineata.

Am intrat in sala de clasa si am fost intampinata de aplauze dar si de fluieraturi.Erau elevi in ultimul an,foarte respectuosi dar fluieraturile nu-mi erau deloc pe plac.M-am prezentat si elevii mi-au urau bun venit.Aveam emotii dar ei m-au ajutat sa-mi infrunt temerile.S-au prezentat fiecare in parte si si-au exprimat parerea despre fostul lor profesor Edward Cullen.Numai impresii frumoase si pareri extraordinare,imi doream sa-l cunosc pe acest Cullen,era fratele lui Alice,probabil aveam sa-l cunosc curand.

Primul curs a trecut repede,nu am predat nimic,m-am uitat doar peste notitele elevilor sa vad stilul de predare...imi facusem o idee,se pare ca stiam cu ce se mananca.

Aveam o pauza cam lunga,asa ca m-am hotarat sa merg la biblioteca,sa-mi caut cartile pentru studiu.M-am asezat pe un fotoliu si mi-am deschis laptopul,voiam sa citesc ultima parte a povestii pe care o scrisesem,aveam o idee pentru o continuare.Am auzit un zgomot,pe balcon cred, si m-am ridicat,eram totusi convinsa ca sunt singura.Am mers incet pe langa perete si am ajuns in cealalta parte a bibliotecii,simteam miros de fun de tigara si in cosul de hartii erau cateva chistoace si o cutie goala de cola.

Am trecut cu privirea peste cateva carti de pe raft si am mers inapoi spre laptopul meu lasat deschis,dar...am ramas pe loc cand l-am vazut butonand pe laptopul meu pe acel monstru minunat si perfect care ma ignorase in cel mai cumplit moment din viata mea.Faptul ca acum puteam sa-l privesc sa ma bucur de frumusetea lui il absolvea de orice vina,nu-l invinovateam cu nimic totusi,poate trecea printr-un moment dificil,o nebunie de moment sau oricare ar fi fost motivul,nu era obligat sa ma ajute.Dar ce cauta el aici?cum era posibil de o asemenea coincidenta,cine era de fapt?Privea in jos parul ciufulit ii acoperea fruntea dar puteam sa-i vad ochii,chipul ii zambea printre suvitele de par.

Era intradevar cel mai frumos barbat pe care il vazusem vreodata,mi-am lasat capul pe spate,rezemat pe rafturi...o Doamne,o nenorocita de carte pusa prost pe raftul nepotrivit a cazut izbindu-se de podea.Am inchis ochii asteptand sa ma prinda spionandu-l,tremuram si transpiram.Trecusera doua minute cand am auzit o usa inchizandu-se usor,probabil plecase.Am respirat adanc si am iesit dintre rafturi indreptandu-mi picioarele grele spre fotoliu.Imi lasase un mesaj,o continuare la povestea mea,mai degraba era un sfat si imi placea ,dar se simtea pesimism in cuvintele lui si eu eram genul de persoana obtimista...E.C.inger.

Intradevar,trasaturile lui erau ale unui inger,ochii verzi ca smaraldul si buzele lui,mi-am amintit buzele lui perfecte.

Mi-am salvat pagina si am iesit din biblioteca,trebuia sa ajung la urmatorul curs,desi devreme m-am hotarat sa fiu eu cea care ii asteapta pe elevi decat sa raman singura,sa cad in melancolie.Am intrat si m-am prezentat,exact ca la cursul anterior.

-Mike Newton,se pare ca avem un curs impreuna,dar nu ca si colegi...speranta moare ultima.
-imi cer mii de scuze doamna profesoara,s-a ridicat in piciare si culoarea de rosu intens din obrajii lui i-a facut pe restul colegilor sa rada.
-ia loc Mike,nu este nici o problema.

Elevii se intrebau curiosi despre ce este vorba si le-am explicat detaliat,nu voiam sa interpreteze gresit,au ras de sarmanul Mike si i-am rugat sa inceteze,apoi ne-am continuat discutia,despre parerea lor in ceea ce-l priveste pe Edward Cullen.Aceleasi impresii minunate,Edward Cullen era genial.

E.C. ingerul din povestea mea era oare acel Edward Cullen?daca..da...Alice avusese cea mai mare dreptate,era cel mai dragut profesor,zambeam ca proasta cand mi-am adus aminbte ca sunt intr-o sala de curs si elevii ma priveau mirati.

Asa au trecut uramatoarele mele zile,prezentari si notite,intrebari si raspunsuri.

Toata saptamana l-am simtit pe Edward Cullen aproape,i-am simtit privirea urmarindu-ma ,i-am auzit pasii in urma mea,mirosul de fum din biblioteca si cartile puse invers pe raft,erau exact cartile pe care le cautasem,voia sa ma ajute?.Nu indraznea niciodata sa se apropie sau sa-mi vorbeasca.Alice ma invitase de cateva ori sa mancam impreuna cu Jasper si Edward,la restaurantul din apropierea scolii,dar mereu am refuzat-o,nu eram in stare sa-l privesc pe Edward in ochi.Dar de ce nu indraznea sa ma invite chiar el?Dar daca nu stia? Daca Alice voia sa ne apropie?imi puneam mereu aceste intrebari.

Odata am avut impresia ca am fost urmarita pana in fata scarii si banuiam cine se ascunde in acel volvo argintiu,il vazusem adesea in parcarea scolii.
Marti dimineata am fost chemata in biroul directoarei.

-am inteles ca nu ai cerut ajutorul lui Cullen.
-nu este nevoie doamna directoare am citit cartile pe care mi le-a lasat,stiu exact ce trebuie sa fac,eram convinsa ca acele carti erau lasate de el.
-ma bucur Isabella,stiam ca esti speciala,elevii sunt foarte multumiti si daca o sa continui asa o sa preiei celalalte clase....a spus zambind.

Eram convinsa ca nici el nu voia sa dea ochii cu mine dar trebuia sa-l infrunt,ma enerva atitudinea lui,de ce se purta in felul asta?...ma ignora si ma urmarea in acelasi timp.

Dupa primul curs am intrat in biblioteca si din nou am simtit miros de fum de tigara,am mers pana aproape de balcon,era cu spatele la mine.

-de ce trebuie sa inhalez eu fumul tau de tigara?,chiar nu ma deranja ,mai trageam si eu cate una ,dar nu stiam cum sa-l abordez.
-fumez in aer liber ,daca nu cumva ai pus stapanire pe el,a spus intorcandu-se,era ironic,cred ca gresisem cand am facut pe dura.
-de fapt cine esti?am intrebat,continuam pe linia asta pe care totusi nu mi-o doream,era mult mai placut sa ma impiedic si sa-i cad in brate.
-Edward Cullen,profu` de istorie si de engleza...asta daca nu veneai tu.
-ce ai cu mine?l-am intrebat privindu-l in ochii aceia verzi care ma inebuneau.
-de ce ma urmaresti?
-nu te urmaresc...te urmez,a soptit.
-omul care te urmeaza iti va sufla vesnic in ceafa...ce voia sa spuna prin faptul ca ma urmeaza?
-nici macar nu ma saluti,l-am certate eu,dar mi-am dat seama ca nici nu ne-am cunoscut.
-mi-ai raspunde la salut?m-a intrebat iritat.
-incearca...
-buna Bella...a spus cu privirea in jos.
-de ce-mi spui Bella?tremuram.
-stii,bella inseamna frumoasa.
-nu la asta te-ai referit atunci la aeroport.

M-a privit incruntat dar pot sa jur ca avea lacrimi in ochi,asta m-a facut sa regret ca l-am luat asa tare,parea sensibil,suferea dar nu stiu din ce cauza.

-tu nu stii nimic,d-ra Isabella Swan...si-a stins tigara si a plecat grabit cu mainile in buzunar,m-a enervat la culme raspunsul lui,nu intelegeam nimic,,nu spunea nimic coerent,era oare posibil sa fie nebun?dar cum a fost acceptat la o scoala ...ca profesor.

Am iesit si eu din biblioteca,nu-mi mai simteam picioarele.El era pe hol,tindeam sa cred ca ma astepta pe mine,dar nu...nici eu nu m-am oprit desi imi doream asta,macar sa-mi cer iertare , simteam intradevar nevoia de a-mi cere iertare desi nu eram numai eu cea care vorbisem urat.

M-am intalnit cu Alice,care din nou m-a invitat la masa.

-maine,la restaurantul asta de langa scoala,o sa-l iau si pe fratele meu.
-cum vrei tu Alice,am spus,se pare ca voia cu tot dinadinsul sa ne apropie,cu siguranta nu stia ca apropierea noastra provoca scurt circuit.

Vineri am ajuns in sfarsit acasa,eram foarte obosita,dar am sunat-o pe mama ca sa nu-si faca griji ,eram abisnuite sa vorbim constant.Mi-am adus aminte de acea masa la care Edward nu a binevoit sa participe,nu credeam ca o sa ma afecteze atat de rau,Alice s-a scuzat,nu a vrut sa-mi spuna de ce el nu a putut sa fie prezent.Ma deranja privirea lui in pamant de cate ori trecea pe langa mine,de ce ma ignora total?